Athena, aşa cum familia şi cunoscuţii o numeau sau Scarlett, aşa cum viitorul ei o striga, pierde totul într-o singură noapte. Pentru a îşi ascunde antecedentele şi pentru a se vindeca de stresul posttraumatic îşi caută liniştea ultimului an de lice...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
" Erou genial sau genial de prost. "
Îmi dau părul din ochi și strâng mai bine cafeaua între degetele reci, inspirând mirosul romului. Unghiile îmi crescuseră mai mult decât în mod obișnuit, putând acum să le ciocnesc de materialul încălzit al cănii.
Când am ajuns la mașină, am căzut la învoială toți patru, hotărând că nu ne e foame și că o ceașcă de ceva cald ar fi mers mult mai bine. În special pentru că vremea devenea mai aspră cu cât înaintam în zi.
David ne adusese, deci, în inima orașului, la o cafenea de pe colțul unei străzi înguste. Spusese că aici prepară cele mai bune băuturi calde și că o să avem ocazia să mai prindem din urmă lucrurile pe care nu ni le povestisem.
Ca să fiu sinceră, nu arăta rău deloc, aș fi putut spune că era amenajată pe gustul meu de suflet bătrân. Totul era făcut din lemn, inclusiv vasul în care serveam cafelele era decorat cu frunze de pin sau cu crenguțe de vâsc. Într-un bol de ceramică, pe care era imprimată sigla lor cu un urs ce se ridica pe picioarele din spate, ardeau bețișoare chinezești cu aromă de mosc. Undeva lângă bar, un șemineu mocnea cu o flacără stinsă, lucru ce o cuceri imediat pe Nadia care ocupase măsuța pătrată din apropierea lui.
După ce Fionn făcuse rost din prima zi de un proiect, nu se mai oprise din a trăncăni despre rezultatele briliante pe care le avusese în trecut.
Cu toate astea, nu vorbise despre mica învoială cu Zuszek sau Miller, sfătuindu-mă cumva tăcut să fac același lucru.
Fairfax era în dreapta mea, bâzâindu-mi la ureche despre fostele lui proiecte de papetărie și falsificare ușoară de acte neimportante ca: note, ștampile sau certificate de cititor pentru pasionații de cărți. Grămada de păr cârlionțat îi urmărea mișcările bruști ale capului, iar ochii negrii îi străluceau dinapoia ramelor groase ale ochelarilor. Personalitatea lui mă înviora și totuși, mă făcea să mă întreb dacă nu cumva încerca să îngroape amănuntele neplăcute ale vieții lui. Părea că nu îsi pierde zâmbetul, iar voioșia gesturilor îi trăda atât de tare nesiguranța, încât m-am găsit de câteva ori studiindu-i degetele scurte.
În schimb, în stânga mea era Nadia, o tornadă adevărată. Atentă la cuvintele lui Fairfax şi sufocându-mă cu respiraţia ei, părea o viață lipsită de necazuri. De fapt, reușise să fie chiar mai puternică decât mine în unele privințe.
Suferise de depresie două luni lungi și interminabile. Când tatăl ei ne aducea psihologi și avocați, iar aceștia ne puneau până și cele mai intime întrebări, răspundeam eu în locul ei. Ajunsesem să îi știu și meniul din cursul zilei.
La un moment dat, ne-au pus în camere separate, dar ne petreceam atâta timp împreună încât stabiliserăm povestea " oficială " dinainte și tot pe asta am cărat-o cu noi peste tot, inclusiv pe conștiința noastră. Am devenit complice chiar și în fața celor care încercau să ne apere.
