Capitolul 12. Lost

107 4 2
                                    

#Iunie 2005.

- Sofia esti bine ? Stai in baie de ceva vreme . Esti sigura ca nu ar trebui sa mergem la un doctor.

- Nu .. sunt bine.

- Sofia tu ai ceva.

    Am iesit din baie destul de slabita si m-am asezat pe marginea patului.

- Pai... Ida... eu ... eu sunt insarcinata.

- Ce gluma e asta ?

-As vrea eu sa fie o gluma. Dar... da sunt insarcinata insa nu voi pastra copilul. 

-Nu inteleg Sofia ... cum sa fii insarcinata ?

-Oh Ida te rog nu îmi mai pune atâtea întrebări. .. oricum nu voi păstra copilul   nu pot.  Nu vreau. 

- Dar. .

-Niciun dar am hotărât deja. . 

- Este un copil,  o minune nu poți renunța la el și în plus este făcut din iubire .

- Care iubire ? Iubirea nu mai e deci nici el nu ar trebui sa fie. ..

- Te rog Sofia păstrează-l ... e copilul tău , e o parte din tine , nu poți renunță la el

- Ida mereu îmi va aminti de tatăl lui ... îmi va face rau când îl voi vedea.

- Sau poate Îți va face bine. .. iti va aminti de iubirea mare pe care ați trăit-o și poate în timp va veți împăca.

- Nu vreau sa se întoarcă la mine doar din obligație. Te rog Ida ... Lasă-mă sa mă gândesc.  Mă duc sa mă plimb,  am nevoie de aer și liniște sa mă gândesc. 

- Te rog ai grija și nu mai fuma , îți faci rău ție și copilului . Va fi bine,  îl vom creste împreună.  Voi fi aici mereu,  voi avea grija de tine și de micuț. Îți promit.

- Ne vedem peste o ora.

- Ai grija. 

    Am iesit din scara blocului iar aerul proaspăt de vara mi-a trezit toate simțurile . În urma cu un an acest lucru m-ar fi bucurat însă acum tot trista eram.  Viața mea a luat o întorsătură radicala. Fără barbatul lângă care ar fi trebuit sa îmi petrec restul vieții și cu un copil care nu vreau sa crească fără tata așa cum am crescut eu.  Am mers în parcul în care mergeam de obicei . M-am asezat pe banca încercând sa iau decizia cea mai buna care nu îmi va afecta viitorul.  În cele din urma m-am hotărât sa pastrez copilul.  Este sânge din sângele meu , este pruncul meu și nu îl pot omori.  Chiar dacă va creste fără tata eu voi avea grija sa nu îi lipsească dragostea și de tata și de mama.  Când în sfârșit m-am decis sa plec,  l-am văzut pe el,  l-am văzut de mana cu o fata. După aceasta nu am mai văzut nimic .

  #Iunie 2014

    Primeam nenumărate telefoane de la James și mesaje în care mă întreba despre ce copil era vorba însă nu îi răspundeam . Voiam sa îl văd cum se macină . Era momentul răzbunării tot ce mi-am dorit sa văd în ultimii 10 ani în care m-am gândit doar la el. ..

   Trecuse o luna de la nunta eșuată și îl vedeam cum se distruge ușor ușor. ..

Blestemul SofieiKde žijí příběhy. Začni objevovat