Ochi negri

Vreau să văd dincolo de ochii tăi

Credit to the owner of the photos

la media, Domenico Santiago

Perspectivă Brita

Ziua de marți s-a dovedit a fi la fel de obisnuita si plictisitoare ca cea de luni. Ochi negri nu si-a facut mareata aparitie la niciunul din cursuri. Lumea mea a continuat sa se invarta in jurul invatatului. Si totul a decurs lent, dar pe acelasi fagas, ca pana acum.

-Și eu care credeam ca voi avea parte de vreo urmarire ca in filme. imi zic in timp ce inchid usa de la sala de curs pe care o las cu pasi rapizi in urmă.

-Ar trebui sa mananc totusi ceva, nu? Arunc o scurtă privire cătreb ceasul de la mana. Alt moment mai bun nici ca mi-as fi gasit. 

-Mai am doua ore libere pana la următorul curs. Minunat. Să petreceem! spun fara entuziasm si pornesc mai mult cocosata spre iesirea din cladire.

***

Odată ajunsă cu mancarea intr-una din incaperile special amenajate pentru studenti, am lua loc si am inceput sa imi insir mancarea pe una din mese. Cum ma aflam pe o terasa in aer liber nu imi faceam griji ca voi fi descoperita usor.

-Oare de ce ma tot tem? imi fugi atunci gandul brusc la vorbele lui.

Sigur si-a batut joc de mine si eu am ajuns sa il cred precum o fata naivă.

-De ce urăsc baietii. bomban iritată și deschid atunci capacul de la salata din cutia de plastic.

-Bine, poate nu toti sunt asa răi. mă corectez după o clipă de ezitare. 

Chipul lui Domenică imi aparu atunci in fata ochilor. Clatin scurt din cap si incerc sa revin atunci la realitate.

Ca sa fiu atunci izbită in plin de un fum de țigară.

-Sau poate că mă insel. adaug putin printre dinti. Și imi ridic atunci privirea din pamant. 

Ca sa incremenesc in urmatoarea clipa. La orice m-as fi asteptat, dar nu la asta. Sa dau ochii cu el, dupa acea faza de-acasa mi se parea nu doar revoltator, cat periculos. 

Mai ales, ca stiam ca vipera nu ma place.

-Noah Dean. marai cu voce joasa si incerc sa nu ma stramb.

Noah Dean in persoana nu paru sa ma observe insa. Era mult prea preocupat sa vorbeasca neincetat cu o tipa cu par castaniu si cu buze pline. Nu stiam cine era fata. Dar in mod cert era probabil o alta studenta.

Alaturi de el se afla si Eve. Purta o bluza inflorata ce ii scotea in evidenta pieptul generos si u pereche de blugi de culoare albastra.

Daca ea era precum o oaza de culori vii, Noah se afla la popul opus, imbracat ursuz intr-un hanorac negru, cu un craniu ciudat ce scotea o limba insangerata si cu o pereche de jeansi rupti si ponositi. In urechea stanga avea un cercel negru, iar mana sa era incadrata de doua inele cu craniu pompoase, ce pareau destul de scumpe.

Nimic iesit din comun. La masa lor se mai afla un tip. Tarziu am vazut ca avea mana plasata pe coapsa fetei cu par castaniu. De parca o avertiza tacit ca ii apartine. Si ca e a lui.

Intreaga scena ma cutremura nespus.

-Boboaca aceea e fata despre care spuneai? ma arata atunci cu degetul tipul brunet de la masa.

-Da chiar ea este. Ai grija, are tendinta sa plesneasca necunoscutii de la prima intalnire.

-Are probleme psihice? Ori ticuri nervoase? 

Ma pomenesc atunci asaltata de gasca mareata a lui Noah. Daca intr-adevar, erau asa de apropiati cum pareau.

-Banca asta e a noastra. Ar trebui sa pleci. Nu esti binevenita nici in locul asta. imi ranji amuzat Noah. Si il vad cum se trage in fata mea de haina, precum un taur furios.