Nu mai nega, fiindcă deja simți

409 21 3
                                    

Credit to the owner of the photos

la media, Domenico

Perspectivă Brita

Nu am putut sta deoparte. O voce din mintea mea imi cerea să nu fac asta. Să nu mă opresc. Să nu o ajut pe biata fata. Dar nu am ascult de acea voce. Nu vreau să mai stau și să permit ca alții să sufere. 

Fiindcă știu bine cum e să suferi și nimeni să nu iti arunce măcar o privire. Nu m-am furișat. Am pornit direct spre aceștia. Recunosc, nu prea am gandit in acel moment. 

-Atentie la cap! spun atunci cu voce schimbată. Și fără să mai gandesc lucid apuc o sticlă de pe una din mesele din apropiere. Cei doi tipi care au rămas și o trăgeau pe Eve, se opriră și se intoarseră atunci spre mine. Atrunc spre ei sticla de băutură, fără  sămă gandesc că aș putea-o răni și pe Eve.

-Ai grijă! 

-Ce nebună e fata aia! 

Cei doi se retraseră, iar Eve se aruncă la pămant. Sticla se izbi de peretele din spate și cioburile, urmate de un lichid intunecat se imprăștiară peste tot. Toti au inceput să se agite și să tipe. Am profitat de acel moment și am fugit chiar spre ușă. Eve era mai aproape insă ca mine, de ieșire.

Profită de neatentia celor doi și se grăbi spre ușă. Unul din tipi se grăbi să o prindă. Al doilea se ocupa de calmarea multimii speriate.

Cand am ieșit si eu in fugă, Eve mă prinse de brat și mă trase după ea.

-Iti multumesc Brita! Dacă nu erai tu, nu mai scăpam. 

-Nu cred că va fi așa ușor. ii reamintesc. Și chiar atunci unul din acei doi tipi apăru in spatele nostru. Fugi! 

Ii dau atunci drumul la brat și incepem să fugim cat putem de repede.

-Nu putem pleca, Noah, este incă aici. Se ocupă de el. Trebuie să ii oprim! 

-Tu glumești? Nu le vom face față. Tu crezi asta? 

-Nu il las aici pe Noah. Cotim atunci brusc pe strada din spatele clubului slab luminată. Și auzim atunci acolo sunetele gatuite ale unei persoane.

-Noah! Lăsati-l in pace! zbieră Eve și se repezi spre acel intuneric. 

-Nu e bine deloc. imi zic și mă opresc atunci pe loc. Eve dispăru in intuneric. Timp in care eu mă lipesc atunci de peretele clubului și scot rucsacul dpe care il aveam in spate.

-Să te vedem. spun atunci hotărată. Și cand tipul apăru chiar in peisaj l-am izbit in față cu rucsacul. Și fără să arăt că mă tem am repezit din nou rucsacul. De data asta tipul mă prindse de braț. Și mă smuci cu forță.

-Tu ai mult curaj, fetito, nu crezi? ranji blondul spre mine. Si il izbesc atunci in picior cu forță.

-Dă-mi drumul! zbier spre el. Și sunt izbită atunci peste față. as ca să imi scape un tipăt din gatlej. Și sunt impinsă cu putere in spate. Mă izbesc de peretele clubului. Ca să fiu prin să atunci de gat.

-Tu ai mult tupeu, știi asta, nu-i așa fetito? ranji spre mine. Și mă ridica de la pămant.

-Nu mi-e frică de tine. spun sigură pe mine. Și il privesc dur. Stai departe de prietenii mei.

-Aha, prieteni, deci.

Inainte să fiu aruncată la pămant, iar, fără milă, un pumn il izbi de nicaieri pe tip direct in fată.

-Nu izbesc de obicei oameni in fete. Dar nu e frumos să tii o fată de gat. Mai ales așa una frumoasă.

Tipul se depărtă cu un pas de mine. Ca un alt băiat să se posteze intre mine și acel blond cu privire ascutită.

Ochi negriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum