Cel vrea să ajung în viață departe, trebuie să își descopere propriul adevăr, deoarece experiența personală este mai prețioasă decât orice citat din orice carte.
Înțeleptul pe parcursul vieții lui are oportunitatea să urmărească mii de indivizi cu care are tangență, în căutarea adevărului precum cei ce pleacă într-o cruciadă cum era în evul mediu, pentru a afla în ce constă mântuirea lor.
Unicitatea oamenilor este infinită, fiecare om are gradul lui de inteligență și autenticitate, și fiecare trebuie să își găsească propriul adevăr.
Mulți pornesc în căutarea propriului adevăr dar se răzgândesc pe drum și renunță, alții parcurg și se lovesc de obstacole care nu le pot înlătura, mulți sunt prinși în rutina zilnică și nu au timp de contemplare și reflecție, dar o fracțiune mică reușește lupte atât de puternic în cât să ajungă la adevărul din interiorul sufletului lor, conștientizeze propria lor esență a adevărului universal ce există în ei.
Toată lumea ar dori să ajungă să fie fericită, dar puțini ajung să trăiască acest fenomen sublim, toată lumea caută orașul înțelepciunii din interiorul lor și a credinței lor însă nimeni nu se devorează pentru a trece cu vederea de iluziile care le conduc viața.
La fel ca și creștinismul și Ierusalimul, după mii de ani de bătălii creștinismul nu a reușit niciodată să captureze orașul sfânt, la fel este și omul care încearcă să dobândească conștiința Cristică.
În fiecare religie, fiecare credință, fiecare cult, fiecare crez și fiecare ființă individuală, individual caută experiența personală a realității pe care dorește să o înțeleagă, pentru a da un sens existenței lor.
Omul care doreste să își cunoască sinele, vrea să afle scopul propriei vieți, și a existenței lui. Fiecare om, fiecare rasă, fiecare credință și fiecare nație cu fiecare grad de inteligență încearcă să atingă acest țel, a cunoaște adevărul suprem din ei.
Mulți atinsă în scopul care au crezut că este adevărul, însă în timp s-au demonstrat a fi deșertăciune și iluzii, însă nu s-au oprit din căutare.
Toți oamenii aspirant la un fel sau altul la cunoștința Cristică.
Aichimistul prin transmutația mentală, persoanele religioase și credincioase prin iubire, persoanele budiste prin adevărul lăsat în urmă de vechile generații, dar toate acestei doctrine au la baza lor iubirea.
Alchimistul căuta să facă aur și pentru a reforma societatea cu secretele lui profunde despre transmutația mentală sau metamorfoza mentală, schimbarea polarității omului de la negativ la pozitiv, de la rău la bine. Alchimistul avea la bază tot iubirea de sine și a sinelui aproape lui său. Căci toate poruncile biblice pot fi inclusă în o singură propoziție:" iubește pe Dumnezeu și iubește-ți aproape de tău ca pe tine însuți".
Alchimistul de asemenea studia și secretele naturii, iar mistice și filozofi lumi întregi stăteau lumea cu cea mai profundă atenție și cu cea mai mare benevolență, iar acest fapt i-au adus la concluzii extraordinare, precum cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor care sunt amintiți și în zilele prezente.
Intelectualismul este antagonic adevărului, la fel și știința, deoarece materialismul îndepărtează omul de iubii, cum omul este antagonic față de trecut,este să obțină cât mai mult materialism, economie și industrie.
cu toate acestea oamenii încă caută pacea între nații și inimile noastre, familiile noastre, pacea mondială.
Oamenii caută iubirea universală care este cea mai greu de găsit, pentru că trebuie ignorat totul, de la rasă la nație, care de fapt sunt iluzii, pentru că totul este holistic, Universul este un întreg conștient.
Și totuși iubirea este singurul sentiment misterioase și integru care poate îmbina toată lumea pe plan mondial. Iubirea este singura care poate repara erorile societății.
Privind mult în istoria omenirii observăm multe puncte de interes iar acestea sunt înțelepciunea tuturor națiilor unite, asiatice occidentale până și africane. Suma înțelepciunii tuturor națiilor denotă că individul caută ceva mai bun, dar individul de rând caută ceva bun fără ca el să devină mai bun.
Individul de rând privește religia ca pe singura cale de mântuire, dar el nu renunță la răutatea și ignoranța proprie. Individul cred că dacă face parte dintre o grupare religioasă, el poate merge cu ei spre mântuire chiar dacă nu este bun.
dar în esență nu suntem mai aproape de Conștiință Cristică decât era mii de ani în urmă, pentru că am adăugat mai multe dificultăți în viața noastră decât soluții, iar acum cunoaștem cea mai mare primejdie pe care o cunoaștem, războiul mondial care poate fi atât nuclear cât și biologic.
Întrebarea este: Cum este posibil ca tot binele trecutului să ajungă la acest rezultat?
Cum de înțelepciunea și dragostea a mii de suflete dedicate nu au putut împiedica acest impediment? Este un capitol foarte trist din umanitate a modului nostru de viață.
Singura cheie e să deschidem ușile sinelui nostru superior pentru a vedea realitatea din noi ca să ajungem la ceva mai bun, pentru a ajunge la adevăr, compasiune și dragoste. pentru a putea înțelege mult mai bine problemele cu care ne confruntăm.
Iar cei ce călătoresc spre sinele divin să se regăsească mult pentru a împiedica o catastrofă mondială.
Cei ce vizitează triburi "înapoiate" pacifiste, pot conștientiza drumul înapoi către iubirea altruistă, și nu numai, calea despre spiritualitate, oameni cu credințe ciudate, dar susținute de percepții extrasenzoriale.
În zilele antice sau scris cele mai vechi și veritabile scripturi ale lumii. În zilele trecutului s-a pavat fundația spiritualității, însă noi nu am descoperit cum să facem acest lucru pe care îl făcea strămoșii noștri, noi nu facem nimic nou doar îmbunătățim adevăratele relații originale prin urmare perioada revelației nu este acum, dar era tehnologiei se poate crea o cale care se ducă toată lumea spre mântuire,mântuire care înseamnă adevărul individual al tuturor indivizilor. Pace și iubire universală cosmică.
Moise, Hristos, mari cărturari și profesori ai înțelepciunii, existau acum câteva mii de ani, pe lângă mulți alți înțelepți din Asia și alte regiuni ale lumii.
Aceste lucruri sau întâmplat,deoarece strămoșii noștri nu tânjeau au după bunuri materiale cum o facem noi, și nu aveau ambițiile noastre materialiste.
Cu cât trăiești mai aproape de natură atât mai mult ești conectat cu divinitatea, încă mai sunt oameni pustnici care trăiesc în natură care au în posesie înțelepciune dumnezeiască dată în har de la Dumnezeu, precum sfinții și pustnici. cu cât trăiești mai aproape de natură și în natură că atâta ai mai mare avantajul de a fi conectat cu divinitatea și Dumnezeu.
Răsfățul și confortul nu face decât să denatureze divinitatea din om.
Omul mai primitiv era înțelept natural pentru că studia lumea din jurul lui fără avea influențe din exterior.
Până și alfabetul provine din natură, omul imitând sunetele naturale ale naturii, sunetul unei cascade, ciripitul păsărilor, sunetul vântului, și multe alte elemente.
