Eu Tu Și Ploaia (2)

36 1 0
                                    

(Abigail)
Am cautat o oriunde dar nu am găsit o.
Nu știu ce are.
Se făcuse ora 3 asa ca am plecat acasă.
Rose era pe coridor
Dar nu era singura
Mai era cu un băiat. Unul blond, înalt. Foarte frumos.
O îmbrățișa și o săruta pe frunte. Dupa pe buze.
Pe buze...
O săruta pe buze și pleca.
Rose era împreună cu Rick, și nu mi a spus nimic.
Ies pe cealaltă ușa și plâng.
Plâng și alerg în ploaie, sa uit de tot și de toate.
De Dylan,de Rose, de Arden, de mine.
Plâng și ma așez pe o banca uda, fără sa îmi pese.
Lângă mine se așează cineva.
Deodată imaginea se întunecă mai mult.
Ma uit în sus.
Arden.
Era cu picioarele pe banca și cu umbrela desfăcuta deasupra mea.

-Ce e? Ți am zis ca ma răzgândesc.

Încep sa rad și ultimele lacrimi îmi curg pe obraz.

-Mersi.

El tace, și se așează pe banca.

-Nașpa ziua asta.

PERSPECTIVA SCHIMBATA (ARDEN)

Nu aveam sa ii spun ce descoperisem despre Violet. Voiam sa rup legătura cu ea și sa îmi iau iar casa.

-Trebuie sa pleci din casa.
-Iar începi?

Vocea ei era scăzută. Mi se rupea inima dar trebuia sa îmi joc rolul dublu.
Simțea ca m am schimbat.

-Casa este a mea. Ei mi au luat o. Ei mi au vândut o.

Tace.

-Pa!

Ia umbrelă și pleacă.
Rămân pe banca și privesc în gol.

Încep sa rad.

Ma repezesc la ea și ii iau înapoi umbrela.

Ea se enervează. Eu dispar.

Mereu ai ceva cu mine (Terminata) Where stories live. Discover now