Step Brothers

17. Mai Stai Puțin Asa

Îmi pun căștile pana ajungem în benzinărie. Vad acolo mașina părinților Lisei și cobor din masina pana ce Hyeon alimenta și mama vorbea cu părinții Lisei.
Se pare ca celelalte trei fete au venit cu Lisa. Le îmbrățișez mulțumindu-le pentru ca vin cu mine și nu ma lasă singura cu ăia doi.

Lisa: Pentru asta-s prietenii.

Rose: Da.

Zâmbesc, fiind bucuroasa. În scur timp apar și restul și începem sa facem traseul. Având în vedere ca mergem cu trei mașini, șoferii trebuie sa știe bine pe unde o iau ca să nu ne pierdem unii de alții.
Șoferii fiind Hyeon, tatăl Lisei și tatăl lui Jimin. Ei doi aveau mașini din alea cu șapte locuri  ca să nu trebuiască sa mergem cu patru sau cinci mașini.
In scurt timp pornim și se pare ca noi eram între cele doua mașini.
Îmi pun căștile și îmi sprijinindu-mi capul de geam uitându-ma cum ploaia uda asfaltul și geamul.
Fără să-mi dau seama ațipesc.

Jungkook pov.

Vorbeam cu Jimin prin mesaje când simt ceva pe umărul meu. Mai exact Sara. Tocmai adormise, și sunt sigur ca s-ar panica dacă ar vedea ca doarme pe umărul meu.
Deși nu înțeleg de ce.
O așez mai comod și ii spun lui Tae să-mi dea o pătura din spatele scaunelor. O acopăr cu aceasta și vad cum Sara se face comoda pe umarul meu.
Zâmbesc și încerc sa nu ma mișc prea mult ca să poată dormi.
După cam 100 de kilometri facem un popas într-o alta benzinărie și, dat fiind faptul ca Sara doarme pe mine, îl rog pe Tae sa meargă sa ne ia ceva de mâncare. Cel mai probabil o să-i fie și Sarei foame după ce se trezește.
Copil deștept.
A lăsat portiera deschisa, și nu pot sa ma inting s-o inchid ca altfel o trezesc. Îmi pun mana pe spatele ei, încercând s-o încălzesc. Avea pătura peste ea, dar având în vede ca afara e foarte frig n-o ajuta cu nimic. Vad ca începe sa se foiasca asa ca îmi pun și cealaltă mana pe ea ascunzând-o de frigul ce venea de afara. Încep să-l înjur în gand pe Tae pentru ca nu a închis portiera și realizez ca suntem singuri în mașină.
In scurt timp apare Tae cu ceva Sandwich-uri și niște sticle de suc.

Jungkook: De ce naiba ai lăsat portiera aia deschisa? Îl iinteroghez eu în șoaptă ca să n-o trezesc pe Sara.

Taehyung: M-am grăbit. A zis Karen ca plecam în cinci minute. Voiai sa rămân aici?

Îmi dau ochii peste cap și încep sa mănânc un sandwich.
După ce tata și Karen au urcat, am pornit din nou la drum.
După aproximativ 10 minute, vad ca micuța care acum câteva secunde era cu capul pe umărul meu s-a ridicat brusc.

Sara pov.

Îmi deschid ochii încet, începând sa ma obișnuiesc cu lumina. Observ ca sunt pe umărul lui Jungkook și sar ca arsa.
Bine ca nu m-a văzut mama.

Jungkook: Ești bine? Îmi spune după ce se apropie de urechea mea.

Dau aprobator din cap, nefiind în stare sa vorbesc. Cum naiba am ajuns pe umărul lui când îmi aduc bine aminte ca am adormit cu capul lipit de geam?
In fine. Nu mai contează oricum. Cine știe cum m-am învârtit.

Jungkook: Poftim. Spune dandu-mi un sandwich.

Îl desfac și încep sa mănânc.

***

Ziua a trecut repede. Am mai făcut câteva popasuri pentru a merge la baie sau pentru a manca, dar în rest eram doar pe drum.
Jungkook a zis sa facem schimb de locuri pentru ca vrea sa stea și el la geam. L-am întrebat de ce nu sta pe locul lui Tae dar a spus ca acesta nu-i de acord. Asa ca în momentul asta stau între cei doi privind drumul din fata noastră.
Îmi simt ochii din ce în ce mai grei iar în scurt timp adorm.

Jungkook pov.

Vad ca Sara a adormit, și nu-i de mirare. E trecut de 00. Chiar dacă a dormit o ora dimineața nu a ajutat-o prea mult. Capul ii aluneca pe umărul lui Tae iar acesta doar ma privește gen " ia-o de pe mine".
Îmi dau ochii peste cap și o ridic de pe locul ei, mirandu-ma de cât poate fii de ușoară, și o pun în poala mea, lăsându-i capul pe pieptul meu. O acopăr din nou cu pătura de azi-dimineață și ii intind picioarele pe locul ei.

Îmi închid și eu ochii, iar nu după mult timp adorm.
Dimineața când ma trezesc vad ca atât Sara, cât și ceilalți dormeau. Ma uit pe geam și vad ca suntem într-o parcare. Ceasul fiind abia 5:55, nu-i de mirare ca încă nu s-a făcut zi. Mai ales ca e iarna. Ii înconjor Sarei talia și îmi pun mana pe obrazul ei fin. După cam 30 de minute începe sa se foiasca. Vad ca își deschide  încet ochii și se uita în jur. Când vede ca e în poala mea vrea sa se dea jos dar o opresc.

Jungkook: Mai stai puțin asa.

Nu mai spune nimic doar ma privește. Spre mirarea mea, își pune capul înapoi pe pieptul meu și face mici cerculețe cu degetul pe acesta.
Nu știu ce a apucat-o. Pana acum n-a stat mai aproape de un metru de mine. În afara de momentele în care ma apropiam eu de ea.
Totuși îmi place.

Sara pov.

Nu știu ce m-a apucat. Simțeam doar nevoia de a sta aproape de el. Ma simt în siguranță sa știu ca e lângă mine. Dar nu-i de bine. Nu trebuie sa fie asa..
Totuși aleg sa ma bucur de momentul ăsta cât mai pot. Sigur n-o sa mai am parte de vreunul.
E atât de bine în bratele lui incat stau și ma gândesc dacă nu cumva e un vis totul.
E prea bine sa fie realitatea.

Jungkook: Ți-e foame?

Încă unul :) sper ca va plăcut și nu uitați de vot și comm. Ma ajuta mult susținerea voastra. ❤️