Step Brothers

30. Poate Ne Vede Cineva

A doua zi la 8:00 când suna alarma, încerc sa ma întind după ea s-o opresc dar realizez ca ceva nu ma lasă. Sau mai bine spus, cineva.

Îmi deschid ochii și îl vad pe Jungkook cu o mana pe sub capul meu, și cu cealaltă înconjurandu-mi abdomenul. Sar ca arsa și reușesc să-l trezesc astfel. Oprește alarma și se uita la mine buimac.

Jungkook: Ce?

Sara: Ce cauti în patul meu?

Jungkook: Gresit. Tu ești în patul meu. Ba chiar în camera mea.

Încep sa analizez incaperea în care ma aflu și realizez ca are dreptate. Ce dracu caut aici?

Sara: S-scuze..nu știu cum am ajus aici...

Vreau sa ies, dar ma prinde de mana și ma trage înapoi în pat, peste el.
Gurile noastre erau la doar câțiva centimetri distanta și simțeam cum obrajii încep sa mi se încălzească.

Jungkook: Poate din cauza oboselii nu ai mai realizat în care camera intri. Dar e în regula. Îmi place compania ta. Își apropie buzele din ce în ce mai mult de ale mele și când sa ne sărutam întra Taehyung pe ușa, făcându-ma sa sar ca arsa de pe fratele lui.

Taehyung: Scuze dacă am întrerupt ceva. Dar Karen a spus sa coboram.

Ies din camera lui Jungkook încă roșie la față și întru în camera mea. Îmi iau primele haine pe care le vad și întru în baie. Îmi fac reușită de dimineață, cu gândul la ce s-a întâmplat acum câteva minute și după ce termin ma îmbrac.

Cobor scările pana în bucătărie și ma așez timid la masa între cei doi, nespunând nimic.

Mama: Se pare ca v-ați distrat aseară.

Sara: De ce spui asta?

Mama: Ați ajuns destul de târziu aseară.

Taehyung: Pai după ce am fost la film am mai rămas în oraș, și nu ne-am dat seama când a trecut timpul.

Mama: E în regula. Ma bucur ca v-ați distrat.

Când terminam, Taehyung își ia echipamentul și pleacă la antrenament, Hyeon o săruta pe mama și pleacă la firma, iar eu și Jungkook ne incaltam pana mama a mers sus să-și ia geanta.

O sa fie o zi lunga....

Mama: Gata copii? Spune zâmbind.

Jungkook: Da.

Ieșim din casa și ne urcam în mașină. După ce le luam pe fete mergem spre Mall.

Sara: Ei. Acum e acum..spun oftând când întram.

Întram în primul magazin cu rochii și începem sa ne uitam printre ele.
Erau frumoase toate, dar sigur ar arata ca naiba pe mine.

Mama: Ei? Ați găsit ceva?

Lisa: Am găsit o rochie crem superba.

Mama: Probeazo atunci.

Lisa mergem în cabina de proba în timp ce eu ma uit din nou la ce e pe aici.

Sara: Tu nu-ți cauți rochie de mireasa?

Mama: Eu o sa fiu ultima. Prima data sa ma asigur ca v-ați luat voi.

Sara: Ok..zic oftând.

Jungkook: Sara, îți place?

Spune arătându-mi o rochie roz superba care e destul de eleganta după părerea mea.

Sara: E drăguța.

Jungkook: Nu vrei s-o încerci?

Sara: Nu..nu e genul meu.

Jungkook: Haide. Doar încearcă-o.

Sara: Nu, serios...

Mama: Haide Sara. O probezi doar. Nu e neapărat s-o cumperi.

Clar n-o scot la capăt cu ei. Iau rochia din mâinile lui Jungkook și întru într-o alta cabina de proba începând sa ma îmbrac cu rochia aceea.
Arata oribil pe mine.

Mama: Gata?

Sara: Da, dar nu-mi place cum sta pe corpul meu.

Mama: Hai sa te vedem. Zice trăgând draperia.

Mulțumesc mama. Jungkook se holbează la mine în timp ce mama ma analizează din cap pana în picioare.

Mama: Îți stă sper cu ea.

Sara: Mie nu-mi place.

Mama: Oh. Bine atunci. Ție trebuie să-ți placa pana la urma.

Întru înapoi în cabina schimbându-ma. Ies și pun rochia aceea pe raft, ca mai apoi sa ma mai uit printre celelalte rochii.
Deja m-am saturat de asta...

Mama scoate de undeva o rochie roșu aprins, decoltata, mulata și crăpata pe un picior.

Mama: Sara, ce spui de-

Sara: În niciun caz nu port aia.

Mama: Doar incearca-o.

După câteva insistari am acceptat..

Când ies îmbrăcată cu materialul care ar trebui sa se numească rochie, sunt mai roșie la fata decât un rac cu febra și încerc sa nu îl privesc pe Jungkook.
Îmi e prea rușine.

Jungkook: Îți vine perfect.

Sara: Nu-mi place. E prea decoltata. Și ma strânge. Cred ca e și prea vulgara.

Mama: Exagerezi. În plus băieților asta le place. Spune făcându-mi cu ochiul.

Nu pot să-mi ascund dezgustul când aud ce spune și astfel o fac sa rada.

Merg înapoi în cabina sa ma schimb și când să-mi iau bluza pe mine Jungkook întra val vârtej înăuntru, trăgând draperia în urma lui și făcându-ma sa ma acopăr în câteva milisecunde.

Sara: Ce naiba?

Jungkook: Shh. Spune-mi sincer. De ce  nu îți place rochia asta?

Sara: Tu glumești? Sunt mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată cu asta. E oribila. Nu o port nici moarta.

Jungkook: Totuși îți stă superb cu ea. Spune punându-si mana pe obrazul meu, în timp ce se uit uita în ochii mei.

E foarte ciudat faptul ca în partea de sus am doar sutienul pe mine. Și nu e în regula ca este atât de aproape de mine în ipostaza asta.

Sara: Mie nu-mi-

Nu apuc sa termin pentru ca își lipește buzele de ale mele. Am o grămadă de fiori în stomac și încep sa cred ca ma îndrăgostesc de el.
Dar nu e bine.
Totuși...ii răspund la sărut lăsând puloverul din mâna mea sa cada și îmi duc mâinile în parul lui.
Ma musca ușor de buza făcându-ma sa gem ușor.

Jungkook: Shh. Te-ar putea auzi cineva. Mai încet iubito... Spune amuzat, începând să-mi sărute gatul.

Sara: S-stai..

Jungkook: Ce e?

Sara: Poate ne vede cineva..

Jungkook: Nu ne vede nimeni. Spune continuând ceea ce făcea.

Sara: Jungkook!

Jungkook: Bine, bine.