Amatorul De Cărți (BoyxBoy)

2. ⛧

Este vineri dimineață ora 6:43. Soarele răsare în orizontul Madridului. Victor era treaz de mult, azi era o zi mare.

Acesta se ridică din pat și își târăște picioarele până în bucătărie. Își dezlipește leneș pleoapele și se întinde după borcanul de cafea. Își umple ibricul cu apă și aprinde aragazul.

Avea și aparat de cafea dar îi plăcea să își facă cafeaua tradițional. Era un om basic.

Își pune apa clocotită în ceașcă și lasă ibricul pe aragaz. Iese din bucătărie și merge de-a lungul holului până în baie. Merge până la chiuvetă și se uita în oglindă.

Nu prea arăt bine azi...

Părul lui negru era răvășit pe toată fruntea și avea cearcăne MARI. Dă drumul la apă și se spală pe față. Se usucă și se holbează în oglindă.

Merge înapoi în bucătărie și își pune cafeaua pe o măsuță. Merge la geanta lui și scoate o țigară cu o bricheta. Se pune pe canapea și își fixează țigarea între buze. După a doua încercare o aprinde și lasă să îi iasă fumul printre buze.

Cu țigarea între buze merge la geanta lui de unde scoate un teanc de hârtii. Se pune pe canapea cu picioarele încrucișate și răsfoiește hârtiile. Le așează în ordine crescătoare și le bagă într-o mapă de plastic.

Își scutura țigara și ia o gura din cafeaua tare. Se uita la ceasul de pe telefon și vede ca s-a făcut ora 7. Stinge țigara și își soarbe ultima gură de cafea. Se ridica și merge la dulap unde își alege o pereche de pantaloni negri și un pulovăr bej.

Merge la baie unde își dă drumul la apă și se dezbracă sa facă un duș.

După ce termina dușul își pune un prosop în jurul taliei și șterge oglinda din baie. Își dă cu mâna prin păr și îl dă pe spate, dă lentilele de contact jos și clipește rapid de mai multe ori.    

Azi merg cu ochelarii.

Se mai zgâiește la propria persoana în oglindă iar apoi deschide micul dulăpior. Își ia periuța de dinți și se spală rapid pe dinți. Merge cu prosopul înfășurat de talie până în dormitor unde se îmbracă. Își pune hârtiile pe care le-a băgat în țiplă înapoi în geanta pe care și-o agață de umăr.

Se uita în jur de ceva care i-ar mai trebui astăzi dar își da seama ca are tot. Iese din cameră și își pune geaca și adidași în picioare și iese din apartament apoi încuie ușa după el. Coboară scările și trece pe lângă Martin aruncându-i un "bună dimineața" plictisit. Își scoate telefonul. Ora 8. Merge agale până găsește un taxi.

                                                              ***

Taxi-ul oprește într-un cartier rezidențial în fața unor porți mari de fier negre. Victor plătește taximetristul și coboară din mașina cu ochii ațintiți pe proprietatea imensă din fața lui.

De ce ma holbez așa, doar am trăit într-un conac...

Traversează până când ajunge pe pod. Casa este bine păzită. Victor apasă pe un buton și imediat poarta se deschide. O femeie minionă îmbrăcată într-o fustă neagra și o bluza roșie decoltata apare in prag.

—Domule De Lorensis? întreabă femeia cu o voce pițigăiată

—Bună ziua , da.

—Urmați-mă. Domnul Torres vă așteaptă.

Victor o urmează in tăcere pe femeia minionă. Cum intrai în curte în fața ta se întindea o poteca placata cu marmură.

Să fiu al dracului cred că asta își pune angajații să lingă, nu sa dea cu mopul.

Femeia trece pe lângă o gradina de trandafiri roșii și albi. În mijlocul grădinii era un foișor acoperit.

Aceasta intră în grădină urmată de Victor care nu mai știa cum sa facă ca să se nu holbeze.

În foișor un bărbat în jurul vârstei de 50 de ani. Acesta era îmbrăcat în pantaloni negri și un tricou alb polo.
Când aude pași bărbatul , își scoate nasul din cartea pe care o citea și o pune masă.

— Isabelle, mulțumesc ca l-ai adus pe domnul De Lorensis până aici. Poți pleca acum.

Auzind acestea Isabelle s-a făcut nevăzută printre miile de trandafirii.

— Buenos días, Victor, ia un loc! Vrei ceva?

— Buenos días, domnule Torres. O cafea neagră, dacă se poate.

Torres tastează rapid ceva pe telefon și se întoarce la Victor.

— Spune-mi Leonard, por favor.

Între cei doi se simte o atmosfera tensionată cât timp mențin o conversație plictisitoare despre nimicuri.

— Ai adus ce te-am rugat? spune în sfârșit Torres sătul de conversația fără sens a celor doi.

— Da, am adus. răspunde Victor și îi întinde mapa. Mi-am cam riscat fundul și cazierul pentru ăsta.

Leonard se uita puțin la foi și reflectează la cuvintele acestuia.

— Victor De Lorensis, am o propunere pentru tine. spune acesta și îl lasă pe Victor în suspans.

— Ce propunere? răspunde acesta sigur pe el ca este o prostie.

— Lasă-mă un minut sa scriu datele și îți arăt.

Cât timp Torres notează ceva pe o foaie Victor își face cele mai negre scenarii.

Nu e ca și cum nu am mai făcut ilegalități. Dar cine știi ce i-o trece prin cap maniacului ăstuia.

— Poftim. spune Leo după ce termină și îi întinde foaia.

Pe foaie nu erau scrise multe cuvinte:

 — — —

- Cartea lui Delius
- Ritualuri neștiute din vremea lui Iulius Cezar
- Biblia lui Iuda: cartea propriu-zisă
- 60.000€

 — — —

— Deci dacă înțeleg eu bine, vrei să îți fac rost de astea și îmi dai suma acea de bani?

— Ești deștept. Uite... îți dau timp de gândire, asta dacă nu accepți pe loc. Și pentru ca știu că nu ai cum să faci asta singur și fără finanțare, mai adaug ceva.

Ce mai putea sa adauge omul ăsta oare??

— Vei avea la dispoziție 2 luni. În aceste 2 luni vei sta aici ca să te scutesc de cheltuieli și să îți dau materialele necesare pentru a-mi procura aceste cărți. Totul la dispoziția ta. Ce zici?

— Ce aș putea să zic? Vreau o zi să mă gândesc. spune Victor serios

— Logic ca vrei. Ai 24 de ore la dispoziție. Vreau să mă suni fie de răspunsul tău e da sau nu.

— Asa voi face. răspunde Victor și zâmbește amabil.

— Taxiul tău te așteaptă. Gândește cu capul, Victor.

Torres îl bate ușor pe spate și își ia rămas de la Victor. E sigur că v-a accepta propunerea.

Totuși, cine nu ar face asta?

Data publicării: 23 ianuarie 2023