12. ⛧

299 14 3
                                    

  

       - Hai mai repede. zice Victor în timp ce urcă scările.

        - Urc cât de repede pot. spune nick grăbind pasul

Avionul aterizase de vreo oră.  Cum era sâmbătă, și nu aveau cum sa apară amândoi la Torres acasă în același timp, în aceași zi, Nick trebuia sa stea undeva timp de 2 zile sau mai mult. Unde este mai bine ca la Victor acasă?

Nick urcă scările urmandu-l pe Victor. Aceștia intră înăuntru și Nick se face comod.

     - Ține minte! Nu aduci pe nimeni aici! Poa' sa zică ca e și mama. Nimeni! Nu ieși de aici! Și cel mai important, nu îmi umbli prin lucruri! Ma duc la supermarket sa iți iau ceva de mâncare și revin în maxim o oră.

Victor iese la scurt timp pe ușa iar Nick rămâne singur.

Deci acesta este bârlogul de burlac al lui Victor.  Sa vedem ce ascunde.

Ca într-un film cu prințese se învârte în mijlocul camerei cu bratele întinse în aer.

Se duce în bucătărie și își pregătește o cafea. Totul are sens. Absolut totul are sens. Totul miroase a EL.

Who knows? Poate ca se întâmplă ca în clasa a5-a. Fata cuminte, retrasă , care răspunde la ore și se pricepe la mate, se îndrăgostește de băiatul rău, care are o reputație rea, fumează după școală și frânge inimile tuturor fetelor.

Toată lumea știe că în aceasta poveste exista doar 2 variante. Nu exista cale de mijloc. Fie fata se alege cu inima frântă și făcută de râs,  fie ea îi înmoaie inima băiatului și îl face al ei.

Totul este în ceață. Poate nu se va întâmpla ca în clasa a5-a. Poate că, lunile vor trece și nu se va întâmpla nimic.

Își îndulcește cafea și merge în dormitor.

Oare o fi citit toate cărțile? Tre' sa fie doxă.

Își lasă cafeaua pe o măsuță și se duce spre bibliotecă. Avea acasă una de 2 ori mai mare dar nu își aduce aminte să se fi atins vreodată de ea.

Ce ar fii să mă apuc acum de citit? Ar fii un început... zice în sinea lui și râde

Se plimbă puțin prin cameră. Din tot ce era aici reiese personalitatea lui Victor. Era curat si organizat. Exact ca el.

Se trântește în pat și visează cu ochii deschiși. Seara de dinainte, trebuie fii însemnat ceva pentru el. Nu era așa de beat încât sa nu mai conștientizeze. Și își aduce aminte de promisiune. Poate pentru el nu a fost nimic, dar pentru mine a însemnat ceva...

Ușa se aude deschizându-se și apoi se închide. Victor s-a întors. Lasă cumpărăturile în bucătărie și îl vede pe Nick întins pe patul lui.

      - Ai mâncarea în bucătărie. Luni pe la prânz sa vi înapoi acasă. Sa arăți basic , de parca ai avut weekend beton.

     - De parcă nu am avut. spune sarcastic

     - Nu ma înnebuni. Mai ai nevoie de ceva? Trebuie să plec. Ne vedem luni.

Se aude ușa deschizându-se iar Nick se ridica țintă din pat ducându-se la Victor.

       - Mai vrei ceva, puș....

Nu reușește să-și termine întrebarea că, Nick își lipește buzele de ale lui. Ceva neașteptat din partea amândurora.

      - Nu, nimic. Adiós, Victor! spune și închide ușa după el rușinat de tocmai ce a făcut.

Cum i se închide ușa în fața, Victor își duce mână la buze rămânând șocat.

Parcă am fost explicit. În fine e doar un sărut, e doar un puști. Îi trece lui.

Coboară scările unde dă de Martin care îl aștepta, vizibil semi panicat.

      - Victor, o dată o sa te întreb. În ce te-ai băgat?

     - În ce m-am băgat? La ce te referi? zice buimac

     - Tu știi cine e sus? Al cui fiu e ala? spune panicat plimbându-se prin magazin

     - Da. E al lui Leonard Torres. Ce e greșit?

     - Tatăl lui printr-un telefon, poate sa te împuște pe stradă ziua în amiaza mare și să nu suspecteze nimeni, nimic.

     - Relaxează-te, omule! Totul e sub control! Mă plătește bine și în 2 luni nu mă mai doare capul de nimic.

     - Treaba ta, Victor. Știi cine e singurul care te poate scăpa de el...

      - Totul e bine. Nimeni nu va trebui să apeleze la nimeni.

Se depărtează puțin de bătrânul care mai avea puțin și își smulgea părul din cap de îngrijorare. Și deschide ușa magazinului:

     - Uite, Martin. Eu acum trebuie să plec. Nu sta îngrijorat! Luni pe la prânz așa,  puștiul pleacă. Dar dacă vrea sa iasă până luni de aici, sa nu îl lași sa plece.

    - Grozav, acum sunt și bonă.

***

       - Uite-o. spune și așează cartea cu grija pe birou în fața lui Torres

      - Nu-i așa ca e frumoasă? zice și o admiră

       - Și nici greu de furat. adaugă Victor

        - Ți am spus că nu mă interesează detaliile. Cum mai ești?

        - Bine. Cam obosit după zbor.

         - Sa te refaci. Duminica seara, adică mâine, e un eveniment printre oameni mari din Madrid. Vreau să te prezint unor oameni.

          - Să mă prezinți?! întreabă mirat

        - Da, nu îți face griji. Știu ca tatăl tău și cu tine nu sunteți în relații bune, așa că el nu va fii acolo. spune lăsând sticla de wiskhey înapoi pe masă. Trebuie sa dau de Nick și sa fac comanda de costume.

       - Costume?!

      - Nu vrei sa arăți bine când îți faci întrarea în lumea celor mari?

        - Ba da, dar cred ca mă descurc și singur.

         - Glumești?! E plăcerea mea. Acum poți sa te duci în camera ta, să te culci. Noapte bună!

        - Noapte buna! zice și închide ușa după el.

Rămâne puțin pe gânduri. Era cam dubios dar în același timp de așteptat.

Își scoate telefonul din buzunar și cauta numărul lui Nick, apoi tastează un mesaj.

S ar putea să te sune tatăl tău, cică mâine seara mergem nu stiu une dracu. Sa vii aici mâine.

Apasă pe send și se duce în camera lui.

A fost o săptămână nebună, de-a dreptul. Merit puțină relaxare.

Sper că va place. Puțin cam scurt dar csf.
Pe data viitoare. <3333
La media una dintre melodiile mele preferate.

Amatorul De Cărți (BoyxBoy)Where stories live. Discover now