- Te mai aranjezi mult? întreabă Nick exasperat
- Încă puțin. replică aranjandu-si 2 cute inexistente de pe guler.
- Ești mai ceva ca o femeie! Vrei să te ajut sa iți faci eyeliner-ul? Sau nu ajungi sa iți îndrepți părul la spate? Sau nuuu.... zise malefic. Ți-ai asortat sutienul cu chiloți tanga?
- Ha ha. Poate vrei să îți indrept un bilet spre Spania și să rămâi acolo. Lăsând gluma, nu l-am mai văzut de o veșnicie. Vreau să fac o impresie bună.
- Dă-o naiba de impresie. Ești mereu impecabil. Scos ca din țiplă? Gata de război. Zise și gesticulează cu mâinile prin aer
Ăsta ar trebui sa fie un compliment Deci... mersi, cred.
- Mă flatezi. spune el și termină de aranjat absolut nimic, se încalță și se întoarce cu fața la Nick. Ține minte... vărul meu. Nu exagera. Ce s-a întâmplat aseară nu se va mai repeta! Eu eram beat, tu erai muci. As fii preferat sa nu îmi fi adus aminte
- Dar după erai treaz. Și... și ți-a plăcut. vocea îi piere și bagă ochii in pământ
- Eram beat. Am fost beat. spune parcă încercând sa nu îl convingă doar pe puști, ci și pe el. Mi-aș dori să nu îmi fi adus aminte. Hai să mergem!
- Stai să îmi iau ghiozdanul. Mergem direct la aeroport de acolo?
- Da. Ai grijă să nu uiți ceva aici. Nu o să le mai vezi vreodată. Grăbește-te!
Își ia lucrurile se uită rapid în baie, prin sertare și închide fermoarul bagajului. Ies din cameră și iau liftul până jos unde lasă cheia camerei la recepție.
Cei doi se urcă într-un taxi și merg până ajung în fața unui bloc vechi și crăpat pe la colțuri.
- Un cutremur de magnitudinea 4 și s-a dus pe pulă blocu'.
- Ești și seismograf, puștiule?
- Am făcut nu știu ce drac de concurs în liceu...
Victor apasă pe interfon la etajul 1 apartamentul 15. După o frântură de secunda raspunde un om răgușit.
Acesta nu știa că Victor vine in vizită. Nu mai auzise de el de mai mult de 4 ani.
- Da. Cine este? zise confuz
- Hey, Francisc! zise jucăuș
- Hey... zise și vocea i se stinge când își dă seama cine e. Nu creeeed!!!
Aceștia intră în bloc și Victor începe să alerge pe scări în sus. Pe la etaju' 2 se întâlnește cu Francisc. Era neschimbat. Avea ochii mici semn ca acum se trezise și era în pijamale.
- Doamne, omule. Acum te-ai trezit? Zise de parca nu a trecut atâta timp
- Victor... spune cu ochii înlăcrimați. Doamne cât și crescut...
- Timpul trece, Francisc. Tu ce mai faci?
- Hai înăuntru. Oh - zise și se uita la Nick - el cine e? E iubitul tău?
- Nu. E vărul meu. Am avut treabă în Italia și doar el mă putea ajuta. De aici plecăm la aeroport.
Cei trei intră în casă lui Francisc și își lasă bagajele în hol. Vic se dezbracă de palton și rămâne în cămașă. Nick rămâne șceptic într-un loc.
- Dă-ți geaca jos... spune și rămâne cu propoziția suspendata în aer , neștiind numele lui
- Patrick. Îmi pare bine.
Cei doi dau mâna și intră în camera de zi.
- Doriți ceva? Apa? Suc? Cola? Wiskhey?
- O apă minerală pentru amândoi. răspunse Vic pentru amândoi
- Da. O apă minerală vreau și eu, răspunse
Francisc se duce în bucătărie iar cei doi rămân singuri.
- De ce Patrick ?
- Așa îl chema pe bunicul meu. Era un om extraordinar. Blând, calm, când eram mic îmi recita poezii.
Victor se uita prin apartament. Acesta era decorat modest. Avea o canapea gri curând perne albe și negre decorative, o masă de sticlă de lemn de esență tare. Ai fii zis ca s-a mutat recent, dar stătea aici de peste 3 ani. Într-un colt pe un dulăpior mic pe care erau aranjate bijuterii de femeie.
- Sunt ale Elvirei? întreabă Victor
- Da, spune trist. Chiar dacă m am mutat din Spania e cu mine. PESTE TOT
- O să îți continui vreodată viata? Sa te recasatoresti? Sa fii fericit?
- Sunt fericit doar ca trăiesc cu o urma de vină... amândoi eram acolo. Ea a murit. Eu nu. Trebuia sa mor și eu. Ce dracu? Dumnezeu a făcut asta special ca să sufăr?
- As vrea sa pot să te ajut, dar știi deja părerea mea despre dragoste.
- Da știu. Dragostea e crudă. E o iluzie. Timp pierdut cică. spune cu privirea ațintită într-un punct mort
- Nu doar atât. spune punând paie pe foc. Ai putea face lucruri mult mai prețioase cu timpul pe care îl irosești cu dragostea.
- Știi care e problema ta?! Nu ai fost niciodată îndrăgostit. Trebuie să mai scoți nasul din cărțile alea și să vezi lumea reală
Viata nu e doar în cărți. E în afara lor. Am învățat-o pe pielea mea. Du-te și plimbă-te! Distrează-te! Trăiește-ți viața, omule!
- Hai nu mai spune. Din cărți înveți chestii importante!
Oricine ar fii văzut asta ca pe o cearta aprigă, dar nu era așa. Francisc doar îi dădea lecții de viata, pe care sa fim sinceri, nu le găsești în cărți.
- O să îți irosești viața. Dar până la urma nu e viața mea, e a ta și faci ce vrei cu ea.
- Ce ai mai făcut în ultimul timp? În ultimii ani? Mai predai?
- Cu jumătate de norma. As vrea sa îmi deschid o afacere
- Oooo, interesant. Varsă tot.
Uite asa se duc doua ore in care Nick, adică Patrick a fost ignorat complet.
Francisc i-a dus cu mașina până la aeroport și cei doi și a luat rămas bun de la ei. Uite asa a luat sfârșit aventura celor doi din Italia.
Au mai rămas doua cărți și cei 60.000€ sunt al lui Victor.
Îmi pare rău pentru ca a durat asa mult...
Care sa fie următoarea țară? <3333
YOU ARE READING
Amatorul De Cărți (BoyxBoy)
Romance- Ai făcut vreodată sex în mașină? mă întreabă el dintr-o dată. - Nu. De ce? Ai de gând ceva? zic și mă concentrez la drum. - Poate da, poate nu. Îmi place să îmi țin prada în suspans, spune drăcește.
