Mișcare Fatală

Capitolul 7

M-am apropiat de marginea piscinei cu gândul sa intru macar cu picioarele in apa stand in fund pe marginea piscinei, insa in urmatorul moment am simtit doua mini reci pe mine si m-am întors imediat din cauza sentimentului neplacut pe care mi-l dadeau. Am dat de doi ochi caprui care ma priveau curiosi.

-Mâinile jos, Mark, am zâmbit îndepartîndu-i mâinile
de pe mine.

-Stii ce inseamna razbunare? Ma întreaba cu zâmbetul pana la urechi si expresia mea devine una serioasa. Nu ar îndrazni, nu?

-Mark, nu stiu sa not, ii zic cat de serioasa pot dandu-mi seama ce are de gand. Carter si Collins l-au aruncat mai devreme in apa, iar acum vrea sa se razbune pe mine.

-Mark, las-o in pace, striga Christine de pe marginea cealalta a piscinei văzând toata situatia.

-O, sigur ca nu stii, poate te salveaza fratele tau erou, nu? Zice si isi pune o mana pe spatele coapselor mele, iar cealalta mana pe spatele meu ridicandu-ma de la pământ.

-Mark, vorbesc serios, mâinile jos! Zic simtind cum panica ma cuprinde. Am privit in jur, insa nu-l vedeam pe Carter prin zona, singurii care erau atenti la noi erau Christine si Ethan, care acum a venit langa noi.

-Inceteaza Mark, da-i drumul, il aud pe Ethan serios, insa Mark continua sa ia asta drept o gluma si se apropie din ce in ce mai mult de marginea piscinei cu mine in brațe. M-am prins mai puternic cu bratele de gâtul lui, macar daca ma arunca, sa-l trag si pe el.

-Mark! Il atentioneaza Ethan ridicand tonul, insa inainte sa apuce sa faca ceva, simt cum mainile lui Mark dispar de pe corpul meu si in urmatorul moment fac contact cu apa rece din bazin.

ETHAN P.O.V

-Esti un asa un nemernic, Mark! Milles nu stie sa înoate, aud vocea disperata a lui Christine si o vad alergând spre marginea bazinului.

Fara sa mai gandesc o secunda, sar in bazin dupa Milles si apuc trupul ei care se zbatea in apa. O scot din apa si o asez pe jos chiar in apropierea piscinei si ma las pe vine inaintea ei încercând sa-mi dau seama daca e in regula, insa tusea ei continua nu ma linisteste deloc. Am vrut sa ma apropii sa o strang in brate, încercând sa o ajut sa se calmeze, insa imediat am fost împiedicat de Christine care statea langa mine.

-Nu o atinge, trebuie sa o lasi singura, a zis facandu-ma sa ma incrunt. Cum dracu sa o las singura daca e in stare de soc? Am vazut-o cum si-a tras genunchii la piept si si-a pus capul pe brate fara sa mai scoata un sunet.

-Milles, imi pare rau, imi cer iertare, credeam ca glumesti, s-a apropiat Mark de noi, insa nu mi-am dezlipit ochii de pe Milles.

-Mark, taci dracului si ieși de aici, am zis ferm încercând sa stau calm, insa simpla lui prezenta aici ma facea sa-mi doresc sa-l bat pe nenorocit pana ajunge in situatia lui Milles.

-Chiar imi pare rau, voiam sa fie doar o joaca, continua agitat, insa ochii mei erau blocati pe Milles care acum a inceput sa plângă in liniste.

-IESI! am tipat dintr-o data si am putut-o vedea pe Christine cum isi mareste ochii surprinsă, dar ramane tacuta.

Am privit in jur si am putut observa ca acum toata lumea se uita la Milles ca la un spectacol, asa ca la naiba cu prostia cu atinsul, o ating cat vreau si cand vreau si nimeni nu poate sa opreasca asta, nici măcar ea. M-am apropiat de ea si am luat-o in brate în stilul miresei inaintand spre usa care ducea spre vestiar, usa care acum mi se parea la kilometrii distanta. Milles si-a pus un brat in jurul gâtului meu, iar celalalt se odihnea pe pieptul meu, in timp ce fata ii era ingropata în scobitura gâtului meu. O puteam auzi cum plânge încet lăsând cateva suspine mici sa iasã.
Am intrat in vestitul fetelor si am fost a naibii de bucuros sa vad ca e gol. Am lasat-o pe Milles pe o banca, iar ea a adoptat aceeasi pozitie de mai devreme, strangandu-si genunchii la piept. Am cautat imediat cu privirea ceva cu care ii puteam acoperi corpul si nu doar pentru ca probabil ii era frig, ci pentru ca nu cred ca pot rezista mult langa ea atât timp cat ea era in costum de baie si corpul ei de zeita era expus privirii mele infometate.