Răpită de un demon

Cine sunt ?

Simt cum razele soarelui se joaca pe chipul meu facandu-ma sa ma trezesc . Deschid ochii si vad chipul unui baiat brunet cu ochii albastri . El imi zambi calduros si ma imbratisa .
- Te simti bine ? Ma intreba baiatul brunet de langa mine .

- Da , sunt bine , dar tu cine esti? Intreb eu confuza ridicandu-ma in sezut .
- Nu iti mai amintesti ? Sunt Ethan .
- Nu , chiar nu imi mai amintesc , si unde suntem?

- Suntem la spital .
- Dar cum .......................
Dar nu am apucat sa termin propozitia ca un tip saten , cu ochii verzi si imbracat in alb ma intrerupse .

- Domnule Greay , se pare ca domnisoara Holister a suferit o mare lovitura la cutia craniana , iar acum sufera de amnezie . Va sfatuiesc sa o ajutati sa isi recapete memoria dar pas cu pas , dar totusi imi pare rau ca va alarmez dar exista si mari sanse sa nu isi mai recapete memoria nici-o data . Spuse baiatul in halat alb uitandu-se la mine .

- Multumesc doctore ! Spuse tipul brunet lasand capul in pamant , apoi uitandu-se intristat la mine ma ia in brate apoi iesim rapid din spital .

In mai putin de 5 minute ajungem in fata unui castel unde o fata blonda cu ochi albastri ne intampina .
- Ethan , se simte mai bine ? Intreba ea ingrijorata.
- Da , dar se pare ca are amnezie si nu isi mai aminteste nimic .
- O , imi pare asa rau , sper sa te faci bine !
- Mersi . Spun eu schitand un zambet .

- Cu placere , si apropo eu sunt Vera .
- Eu sunt ..........
- Nu te mai obosi stiu cine esti . Esti Serena .
- Da , incantata ! Spun eu apoi Vera imi schiteaza un zambet calduros . Se pare ca fata asta este foarte draguta , cred ca am fost bune prietene , si sper ca vom fi in continuare .

Dar toate gandurile mi-au fost spulberate de Eric ,
Enit ba nu Ethan ,asa.
- Mersi mult Vera ca imi esti alaturi in astfel de situatii .

- O , nu ai pentru ce ,in plus placerea e de partea mea . Chiar am inceput sa tin mult la ea si cred ca de acum vom fi cele mai bune prietene , nu ?

Dar eu nu ii raspund Verei , ci dau aprobator din cap , apoi eu si Ethan intram in castel in timp ce Vera ramane singura in gradina .

P. O .V Vera *

Doamne ce veste buna . Tarfulita si-a pierdut memoria , iar acum Ethan poate fi doar al meu .
Mai bine de atat nici ca se putea , Ethan ma crede o persoana incredibila , bine nu ca nu as fi , iar micuta tarfulita a uitat ca eu am aruncat-o de la balcon , ba chiar ma crede cea mai buna prietena.

Ha , si nu pot sa cred ca Ethan a inghitit vrajeala cand i-am spus ca Serena s-a aplecat peste fereastra si a cazut . In fine , daca totul decurge conform planului meu Ethan ma va iubi cat mai curand si o v-a uita pe mica tarfulita din padurea adormita . Acum tot ce mai trebuie sa fac e sa nu o las sa se apropie de Ethan . Muhahaha.

Hey , scuze ca acest capitol este cam scurt dar sper sa va placa . Va astept cu comentarii si voturi daca v-a placut iar cine vrea dedicatii sa spuna . Va iubesc si va multumesc pentru voturi si vizualizari . Pwp <3