Răpită de un demon

Alex ?

- Aceleasi buze ca acum 3 ani ......
- Hm , cum adica ? Eram atat de derutata .
- Adica am sa iti povestesc cand iti vei aduce si tu aminte , ........
- Esti atat de ciudat Anderson ......
- Si eu as crede asta daca as fi in locul tau , la urma urmei sunt doar o reflexie a unui trecut uitat si al unui prezent ne existent !
- Iar te joci cu mintea mea , asai ?
- Nu numai eu ma joc cu mintea ta , ci si tu te joci cu cuvintele mele . As spune ca e un joc cinstit .
- Of , de ce esti mereu asa ?
- Asa cum , draga Serena ?
- Asa enervat , asa sigur pe tine , asa misterios , asa tu .
- Pentru ca daca nu as fi asa , as ramane doar o umbra printre milioane de reflexi .
- Vad ca discutia asta e in zadar , am sa plec !
- Nu !
Atunci Anderson ma trase de mana si imi lipi chipul de al sau .
- Nu pleca , ramai cu mine in seara asta .
- Anderson , ce tot vorbesti ? Ethan trebuie sa se intoarca si tu imi spui sa raman cu tine ??
- Da scumpo , vreau sa stai cu mine in noaptea aceasta . Si nu iti face griji , Ethan nu se intoarce in seara asta .
- Poftim ??
- Am vorbit cu Ethan mai devreme , a spus sa te anunt ca v-a ajunge foarte tarziu asa că sa nu il astepti , a si a mai spus ca isi cere scuze .
- Minunat , mai bine nici ca se putea ..
- Deci ramai cu mine ?
- Nu .
- Ok , inteleg ca nu ma suporti , dar ai putea sa incerci sa ma cunosti .
- Asta am incercat pana acum , dar vad ca tu nu vrei sa dezvalui nimic .
- Uite iti promit ca voi fi mai deschis daca stai in seara asta cu mine , te rog.
Stiam ca daca voi accepta nu v-a iesi nimic bun , dar aveam nevoie de niste raspunsuri , asa ca am inghitit in sec si am spus cu o voce tremuranda :
- Bine , accept .
- Atunci sa mergem .
- U-unde ?
- In camera mea , fiindca s-a facut destul de frig afara , si presupun ca nu vrei sa ne vada nimeni impreuna, mai bine mergem intr-un loc mai retras .
- Ai dreptate dar nu merg in camera ta !
- Atunci hai in camera ta .
- Dar .....
- Propui altceva ?
- Of bine .
Si uite asa eu si Anderson am pornit tacuti spre camera mea care era de fapt camera lui Ethan .
Am ajuns destul de repede , am deschis usa camerei , apoi eu m-am asezat pe marginea patului urmand ca si Anderson sa se aseze langa mine.
Apoi dupa cateva minute de tacere , eu am inceput sa vorbesc :
- De ce faci toate astea ?
- Pentru ca iubesc amintirile .
- Si ce are asta de aface cu mine ?
- Totul si in acelasi timp nimic .
- Of , si eu care credeam ca o sa cooperezi ...
- Dar o fac , insa uneori vorbele nu te pot face sa arati ce ai in suflet , in inima si in minte .
- Da , dar uneori nu toti oamenii pot fi la fel de filozofi ca tine .
- Dar nu trebuie sa fi filozof ca sa iti dai seama ca tu esti o sculptura in sufletul si inima mea .
- Dar nici nu ma cunosti .
- Of , daca ai sti tu cat de mult te inseli in privinta asta . Spuse el dandu-mi o suvita dupa ureche . Hm , acest gest imi era cunoscut , dar nu atat de mult incat sa pot sa imi amintesc .
- Anderson , noi ne cunoastem de mai de mult ?
- Sa spunem doar ca tu erai o stea iar eu eram doar reflexia stralucirii tale care se reflecta intr-un geam care intre timp s-a crapat dar nu indeajuns de mult incat sa devina praf de stele .
- Cuvintele tale ma deruteaza atat de mult . Tu faci dintr-o intrebare aparent simpla sa devina complicata .
- Complicat inseamna simplu indirect.
- Sti ceva , pleaca !
- Bine daca asta iti doresti , dar nu uita : Totul e trecator , dar dragostea ramane .
Cand am auzit aceste ultime cuvinte un dejavu m-a cuprins ........ nu era posibil , sau era ?
- Stai asa ........... A-alex ?
Atunci Anderson s-a intors spre mine si a schitat un usor zambet .
- Se pare ca incepi sa te prinzi , micuto .
- Dar nu se poate........ chiar tu......... esti ?
Am spus eu izbugnind in plans .
- Da , eu sunt .
Auzind toate astea nu m-am putut abtine si am sarit in bratele lui cu lacrimi in ochi .
- Sti , Seri , nu credeam ca ai sa iti aduci aminte .
- Cum sa nu imi aduc aminte de ce mi-ai promis......... dar de ce acum ?
- Pentru ca nu am avut de ales .
- Dar acum e prea tarziu ...
- Oare ?
Atunci Alex , adica Anderson imi dadu o suvita dupa ureche si spuse :
- Niciodata nu o sa fie prea tarziu .
Si isi lipi buzele de ale mele de data aceasta reactionand si eu , limbile noaste impleticinduse intr-un dans interzis , oribil de placut si de dureros. Era atat de incorect ceea ce faceam , si chiar uram acest lucru , insa cu multi ani in urma Alex a insemnat mult pentru mine . Dar ce a fost a fost acum il iubesc pe Ethan .

!! Hey dragilor , iar imi cer scuze ca nu am postat de mult timp , insa nu prea am avut inspirtie , iar acum vreau sa va spun ca aceasta carte v-a lua o mare intorsatura. Si stiu ca probabil va intrebati cine e Alex si cum adica Anderson e acest Alex dar veti afla in urmatorul capitol. A si va multumesc enorm pentru acest. numar imens de vizualizari si voturi fiindca datorita voua am ajuns astazi in top 7 ( 7 . 09. 2016 ) in vampiri si pentru asta va sunt foarte recunoscatoare . Sper ca v-a placut si acest capitol si va astept cu comentarii , pupiciii !