Pata de cafea pe carte

Nick

***

Dispar inainte ca ea sa dechida usa. Nu stiu ce mi-a venit dar mi-as fi dorit sa o fi vazut inainte de culcare, sa ii urez noapte buna si poate sa o iau in brate simtind pijamalele pufoase pe care imi imaginez ca le poarta. Totusi m-am trezit la timp din visare, ar fi crezut ca sunt cu adevarat dement daca m-ar fi gasit in fata usii sale. In gand imi apare instantaneu chipul sau incruntat si ochii acea care prind mai multa culoare, cu fiecare sentiment pe care il dezvaluie mi-as dori sa ii privesc la nesfarsit. Merg pe hol in cautarea lui Caleb care era initialul motiv pentru care urcasem aici, ceilalti plecasera cand obsevasera ca s-a intunecat iar el nu e de gasit. Acum sunt singur si caut prin casa acestori oameni, minunat ,nu?
Cand zaresc numele lui Tobias pe una din usi ma indrep glont spre aceasta. Apas pe clanta de metal si deschid usa , scotand la iveala o imagine pe care nu cred ca m-am gandit ca as putea o vedea Vreodata. Caleb era lipit de perete in timp ce Tobias, ii devora buzele la propriu. Pentru cateva minunte raman blocat, la fel si ei cand ma vad, dar in secunda urmatoare trag usa dupa mine iesind in fuga din camera si din casa.
Il aud pe Caleb cum ma striga sa il astept dar eu sunt, prea socat de tot ce am vazut. Asta nu e normal,nu? Adica e ciudat si...habar nu am cum, dar ma face sa ma simt ca naiba de jenat ca i-am prins asa, de parca mie ar trebui sa imi fie jena. Aud pasi in urma mea si cineva ma trage de mana facandu-ma sa ma opresc.
-Nick, pot sa explic ce ai vazut! Spune cu voce joasa uitanduse in pamant. Cu aceasi voce joasa da mai dura decat a lui ii raspund.
-Nu ai ce sa imi explici ,nu mie, nu imi pasa. Esti gay , sau ce nu am inteles bine?
-Ba da, ai dreptate sunt ! Doar ca...
-Vrei sa pastrez secretul asa e?
-Da.
-Atunci, stai calm nu o sa spun nimanui, doar sa ne prefacem ca nu s-a intamplat.
-Sa stii ca, nu iti cer asta pentru ca imi e rusine, asa sunt eu nu am cum sa schimb asta, doar ca vreau sa il pregatesc pe tata inainte sa afle.
-Treba ta.
Acum mergem fara ca nici unul dintre noi sa spuna ceva.
-Tobi, a aflat!
Pentru o secunda vad rosu in fata ochilor.
-CE DRACU! NU TI-O TRAGE DACA NU II SPUI SECRETELE ALTORA?
El baga capul in pamant si ma trage de mana pentru a ne indeparta de locul in care cateva persoane se holbeaza.
-Nu, eu i-am spus, a aflat cand te-au cautat ieri a sunat la tine acasa si a vorbit cu matusa ta.
Evident, vipera aia a facut asta cine stie ce i-a spus.
-Stai calm, stie doar el, i-am spus sa tina secretul si s-a oferit sa te ajute cu cautatul .
-Oo,mersi, si imi....imi pare rau.Ma mai calmez dar in continuare simt o teroare de nedescris, nimeni nu trebuia sa afle.

A doua zi.

-Daca nu o sa te grabesti intarziem. Baiatul asta ma scoate din sarite de la prima ora a diminetii. Arunc pe mine primul tricou pe care il gasesc si cobor, din moment ce nu vad pe nimeni in casa ies in curte si ii observ pe Caleb si Ernesto stand impreuna langa o masina , destul de draguta. E asa ciudat cum ei se inteleg de minune desi nu exista nici o "mama" ca sa pastreze linistea. Ernesto il iubeste enorm pe Caleb nu ar renunta la el pentru nimic.
-Daca nu te misti mai repede , nu o sa ai timp sa iti examinezi masina inainte de plecare. Vorbele lui Ernesto ma fac sa imi pice fata si sa ma uit pentru cateva minunte uimit la el.
-Ce tot spui acolo? cuvintele mele abea se aud iar ei incep sa rada.
-Masina ta Nick,e masina ta. Tatal tau ma rugat sa caut una cu o saptamana inainte de accident. Vocea lui devine mai trista dar e tot incantat.
-Stii, eu cam am nevoie de bani ar fi mai bine sa o vand. Spun cu o voce ragusita si cu o durere imensa in piept.
-Ca sa vezi presimteam ca vei spune asta,asa ca am pastrat o parte din bani cumparand o masina nu asa scumpa. Vei avea nevoie de ea .
Zambesc cu gura pana la urechi si ma urc la volan .
-Hai lenesule intarziem.In timp ce Caleb se urca si el in masina eu ii multumesc lui Ernesto , care ne face cu ochiul si un semn care imi da de inteles ca vrea sa plecam mai repede.

Ultima ora ( lb.romana)

A fost o zi plictisitoare, ma bucur enorm ca e ultima ora. Am stat cu gasca si am vorbit despre noua masina, bucurandu-ma de acea zi care parea al naibii de normala, pentru ultima vreme. Ella nu a mai stat cu noi, Sarah a incercat sa vorbeasca de cateva ori cu ea insa gasea o scuza sa scape, in schimb si-a petrecut toata ziua cu Liam. De unde stiu toate astea? De ce ma intrebati asta nu e ca si cand as fi urmarito toata ziua doar, mai dadeam din greseala cu privirea de ea. ...stii ce nu imi pasa daca nu ma crezi asa a fost. ;)
Profesoara incepe sa ne imparta notele de la proiecte si stau cu sufletul la gura pana primesc foaia. Raman tablou cand observ lucrarea. Pe ea e scris un 10 si o steluta mica in colt, credeam ca am trecut peste asta in clasa a 5a. Zambesc dar cand Adam ma intreaba cat am luat ma incrunt si zic ca 7. Nu vreau sa para ciudat, adica ei muncesc la teme in vacanta si iau atat iar eu in pauza iau 10.
-Acum Ella deja ti-am explicat cum sta treaba, cel care iti va povesti de proiect va fi Dominik Wild. Ea pare sa aiba o fata usurata si se uita prin clasa in cautarea persoanei respective. Stai um pic ea ma stie de Nick nu de...o doamne ce amuzant e asta.
-Doamna, profesoara ma ofer eu sa o ajut, ne intelegem bine si poate Nick are alte treburi.
Fara sa ma gandesc raspund ,repede, mult prea repede.
-Nu, nu e nevoie. Pot sa ii povestesc.
Ea pare sa nu mai inteleaga nimic, cand isi da seama de situatie mai are putin si plange acoperindu-si aproape jumatate de fata cu mainile. Arata de parca s-ar sprijini pe coate dar, e clar ca si-ar dori sa dispara decat sa mai vorbeasca cu mine.Profesoara incheie subiectul incepand sa predea.
La sfarsitul orei ma opreste la iesire si mi se adreseaza cu un glas mult prea ciudat pentru profa de Romana.
-Dominik trebuie sa recunosc ca am fost surprinsa, a fost o lucrare asa buna, ma impresionat enorm. Tu mereu ai fost bun la ora mea asa ca te-as ruga sa intri intr-un concurs de povesti dar trebuie sa ai un partener. Vom vedea cum se descurca si Ella sa nu o ferim de aceasta ocazie iar daca nu voi alege urmatoarea lucrare care se afla dupa a ta.
-Doamna profesoara, imi pare rau dar nu cred ca vreau sa particip.
-Nici nu vreau sa aud , iti asiguri media la materia mea, iar premiul este unul de nerefuzat, dar, vom vorbi mai tarziu despre asta, sa iti gasim mai intai un partener.
Dau din cap fara sa scot macar un sunet iar profesoara se indeparteaza. Adam ma incolteste dupa colt.
-7 zici aaaa?
-Mda...
-Frate de ce ne minti tu stii ca suntem prieteni tai. Doar nu crezi ca te lasam balta pentru ca esti mai destept ca noi sau mai stiu eu ce.
-Mda...
-Tu ma asculti?
-Bineinteles, imi pare rau , nu mai mint.
-Asa sa fie.
Am plecat cu maşina spre casa dupa ce am cautat-o pe Ella vreo jumatate de ora, dar, se pare ca plecase. Acasa nu era nimeni si am avut destul timp sa imi fac cateva teme, cele care mi se pareu mai interesante iar apoi am tras un pui de somn care s-a sfarsit prin a visa tot felul de tampenii. cine viseaza in timpul zilei?
Gandul meu fugea din ce in ce mai mult la intamplarea de la ora de romana si ma gandesc ca poate ar fi trebuit sa il las pe Liam sa o ajute. Daca nu ar fi fost el, poate as fi fost de acord, gen daca era fata si nu un baiat. O doamne daca nu m-as cunoste mai bine as zice ca am fost gelos, pentru o persoana care nici nu vorbeste cu mine.
-Frate, unde esti am vesti bune! voce lui Caleb se auzii de la parter.