Nick

237 21 4
                                    

O urmaresc pe femeie imediat ce intru in maşina , aştept acolo cateva ore pana ce aceasta sa plece . O urmaresc mergand pe autostrada pana la o intrare in padure si poate as merge dupa ea daca nu aş avea maşina asta imensa care sa ma dea de gol . Opresc pe marginea drumului si incep sa alerg printre copaciii bogati in frunze si ramuri care imi zgarie pielea .Incerc sa sun la Tobi dar nu raspunde asa ca trimit un pesaj cu locul unde ma aflu va sti el ce sa faca. Masina face atatea viraje ca abea imi vine sa cred ca acesta este cu adevarat un drum sau macar o carare. Lumina abea patrunde in luminiş şi dintr-o data totul imi pare mult mai infricoşator mai incarcat de umezeala si mai salbatic. Acum ma bucur enorm ca am ales sa ma imbrac in treningul acesta neagru. Fiecare pas pe care il fac si fiecare zgarietura care imi apare pe corp din cauza frunzelor nu se compara cu zgarieturile si tremurul ce mi se afla in suflet.
In departare se vede o lumina mai puternica nu e noapte si totusi tufisurile astea dese fac casa sa lumineze precum un brad de Craciu si totusi de neobservat in aceasta inima de padure. Casa e facuta diN pietre si arata de parca ar fi facuta cu acum multi, multi ani in urma. Femeia opreste si coboara intrand in graba in casa. Eu incerc sa ma apropi si totusi nu vad nimic. Mergand aplecat si ascuns de pereti casei ma lipesc de peretele rece si umed. Nu se aude nimic si asta ma sperie din ce in ce mai tare. Observ o fereastra micuta la temelia casei si ma aplec pentru a privi ce se afla inauntru .acolo nu se afla nimic , nimic inafara unui intuneric profund. Geamul nu se clinteste dar in momentul in care il scutur putin ceva se vede mişcanduse inauntru. O lumina se aprinde lasand in fata ochilor mei o camera frumos aranjata si doua paturi cu paturi colorate . Totul este destul de normal şi tot nu imi dau seama cine a deschis becul .......Cand imi apare in fata o fetisoara mica si rotunda bucalata si manjita de creioane. Picioarele mi se inmoaie si mai am putin si ma prabusesc din cauza socului . Imi face cu mana si eu ii fac semn cu degetul sa taca . El da din cap si cand ii fac semn sa deschida geamul face exact intocmai.
-Cine esti tu?
-Şşşt hai sa facem linişte, pot sa am incredere in tine puştiule? E o treaba foarte importanta.
-Da , da ai!
- Stii cumva daca aici se afla o fata, Ella?
-Da e la Etaj ii da mama medicamentele trebuie sa vina! Sa nu te vada mama nu ma lasa sa vorbesc cu strainii.
-Si cine e fata asta?
-E sora mea!
- Esti sigur?
-Da mama asa a spus?
-Cati anişori ai tu ?
-6.
Baietelul pare tare convins de informatiile pe care le detine dar ce stie el are doar 6 ani ea sigur e Ella mea.
- De ce stati aici jos?
-Aici ne tine mama.
-De ce?
-Nu stiu aici locuim noi! Ella ma iubeste , si mami ma iubeste chiar daca nu sta cu noi.
Usa se aude si baietelul sare de pe masuta asezandu-se vizavi privind spre usa .Aceasta se deschide si inauntru se iveste silueta femeii care taraste pe cineva. Aseaza trupul pe pamant si baietelul se uita la intreaga scena de parca totul ar fi normal . Prin geam se aud cele doua voci de parca ar fi soapte.
-Iar a adormit?
-Da, o sa se trezeasca curand.
-Pana acun nu adormea de la injectii.
-Nu mai pune atatea intrebari si treci sus.
Intreaga conversatie mi se pare infricosatoare. Geamul ramas deschis se mişca din cauza vantului ce s-a intetit si eu nu mai stau pe ganduri ci ma strecor in casa . Nu pot sa imi stapanesc lacrimile cand Vad trupul Ellei intins pe jos acoperit de vanatai si mai slab ca niciodata. Imi trec mana peste fata ei si prin parul care pare sa isI fi pierdut toata stralucirea.
Incepe sa se mişte şi asta ma incanta pana la Dumnezeu si inapoi dar se aud niste pasi apropiinduse asa ca sar repede pe masa si inapoi afara. Femeia intra lasandul pe copil .
-Ma intorc sa te iau cand pregatesc totul.
Baietelul se duce langa Ella si o ia in brate.
-Te-ai trezit?trezeste-te!
- Sunt treaza Luc. Ma , ma doare putin capul.
-Dar te faci bine nu?
Acum chiar nu imi pot crede ochilor ca o vad din nou chiar daca e in starea in care e.
Ma ridic si apelez la Scott .
-Domnule am trimis un mesaj al locatiei in care ma aflu pe telefonul lui Tobi , am nevoie urgenta de ajutor am gasit-o.
-Si eu te-am gasit pe tine!
Nu apuc sa ma intorc caci simt o lovitura puternica in tot corpul.

****
Lumina ma face sa imi deschid ochii si umbrele de deasupra mea devin din ce in ce mai clare pe masura ce ceata dispare. Femeia pe pe care o urmaresc de atata timp sta in fata mea alaturi de un barbat foarte bine lucrat .
-Ştiam eu ca e ceva ciudat cu tine baiete ! Dar nu,m-am aşteptat chiar la asta!
Cu toate eforturile pe care le fac pentru a vorbi nici un cuvant nu reusesc sa rostesc.
-Buna treaba baiete , mai aveam un pic si pierdeam rezervorul.
Nervi mi se intind la maxim la auzul vorbelor sale.
-Pe cine numesti tu rezervor ticaloaso ce i-ai facut?
-Vai draga dar ce tupeu pentru unu care are viata in mainile mele.
-Ce i-ai facut?
-Ce i-am facut? Baiete esti tare penibil unde te crezi in filme? crezi ca vei avea parte de ultima dorinta sau ceva de genul asta.
-Cine esti tu de fapt? Ce ti-a facut de faci asta ?
-A , pai ca sa fiu draguta am sa iti marturisesc ca de fapt ea nu mi-a facut nimic , a fost doar persoana nepotrivita la locul nepotrivit.
-Estii , estii o nemernica!
Cei doi incep sa rada iar eu reusesc sa imi mişc bratul indeajuns de tare incat sa il pocnesc pe individ in obraz. Acesta cade in fund langa mine lasand-o doar pe Femeie sa stea aplecata peste noi.
-Ella!!!Ella!!!!
incep sa strig si ma ridic impleticinduma spre singurele scari pe care le observ. Femeia se agata de mine si totusi nu ma las batut , cobor si incerc sa deschid usa. E incuiata asa ca ma izbesc in ea lasand la iveala un copil speriat si o Ella extenuata si cu o sclipire in ochi pe care nu o poate indeparta nimeni.

Pata de cafea pe carteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum