Domnișoara Danner |FINALIZATĂ|

Capitolul 26

*Perspectiva lui Crystal*

    Credeam ca am scapat de psihopata asta prin gimnaziu, dar uite..."minunile" se intampla. Nu credeam ca o voi revedea dupa ce ma-sa a internat-o intr-un spital mai "special".Nici prin cel mai negru vis nu ma gandeam ca asta va aparea tocmai acum in viata noastra, mai ales a lui Dylan.

  Cine ar fi crezut ca are o asemenea obsesie, nu? Tot ce pot sa zic, e ca ii multumesc Domnului ca eu sunt bine si ca nu-s ca retardata asta care imi mai este si verisoara. Niciodata, da' niciodata nu ma gandeam ca va ajunge sa faca asa ceva. Pe bune?! Lanturi, gloante si sange? 

  Lexi e... bine sau cel putin cat de bine se poate sa fie un om legat de o psihopata, iar eu, ei bine... ma zbat  ca un peste pe uscat legata cu funie pana in gat. Cred ca as putea fi confundata usor cu o sardina!

-Imi spui si mie cum ai scap de acolo? o intreb pe Alice scuipand calusul.

-Mi-au dat drumul, ridica ea din umeri si arunca cutitul spre fate de langa mine. Eh, n-am tintit! ofteaza ea cand acesta se infige in peretele din spatele ei.

-Ce om bolnav ti-ar da tie drumul? continui eu interogatorul.

-Unul cu care m-am culcat de prin... habar n-am, erati voi clasa a X-a, raspunde cu nonsalanta. 

-Pe tine nu trebuia sa te lase acolo, ci sa-ti deschida un bordel, scuip cuvintele cu sila spre amuzamentul roscatei.

-Stai usor verisoara ca faci spume, ma ia ea la misto, iar Lexi sa sageteaza cu privirea.

-De ce nu ne dai drumul? intreaba "arcasul".

-Pentru ca vreau ca iubitul meu sa fie prezent la executia voastra, rosteste si se ridica plecand din camera.

-Crystal, maraie fata si o privesc speriata.

-Daca baietii nu ajung la timp... 

-Ce? ma intrerupe ea.

-Te poti considera ca si moarta, murmur intorcandu-mi capul spre nebuna care a revenit cu o sicla  in mana.

-Ce e aia? o intreaba Lexi.

-Benzina, raspunde scurt si o lasa pe masa numai ca sa se apropie de mine.

-Nu ma atinge psihopato, tip eu zbatandu-ma.

-Daca nu era o executie, v-as fi facut niste poze, dar totusi de ce sa ratam sansa, nu? rade  si incepe sa faca poze.

-Nu trebuia sa vin, sopteste Lexi si eu ii arunc o privire urata.

-Si acum te-ai gandit sau sa-ti spun: ti-am spus eu? marai eu cat roscata apuca sticla si incepe sa faca un cerc in jurul nostru.

-Daca aveti noroc... poate ve-ti arde repede si fara strigate, dar ma indoiesc! zice calma asezand  sticla cu ce a mai ramas pe masa.

-Crystal te rog spune-mi ca are alarma de aia pentru incendii, se roaga prietena mea de suferinta si zambesc stramb.

-Are doar in bucatarie, rad eu cat se poate de fals. Vor veni, vei vedea!

-Sper...

-Si eu sper ca voi sa ardeti in iad, ce ziceti?! Iese de o intalnire? rade haotic roscata ocupandu-si locul de "regina".

*Perspectiva lui Dylan*

-Si cum o scoatem din casa? ne intreaba Chase, iar brune lui nu sta locului de parca ar fi pe baterii.

-De asta ma voi ocupa eu, voi doar trebuie sale scoateti din casa, spun aratand spre cei doi baieti.  Issac, tu o iei pe Crystal si tu pe Lexi!

-Pai si daca...

-Daca nebuna le-a ranit? tipa bruneta intreruandu-l pe Issac.

-Sa speram ca nu, murmura Chase.

-Pentru orice eventualitate... vom suna la urgente inainte de a da drumul la "joc", rostesc cu greu si ma ies din masina.

   Cand am auzit spusele perietenei mele nici n-am mai stat pe ganduri, m-am ridicat si am plecat exact cum eram, in halat, cu toate ca doctorul a insistat sa raman in spital. Nici in ruptul capului n-as mai fi ramas acolo stiind ca fata mea e cu Alice, bine... fetele mele.

   Am scapat de halat cum am ajuns la Chase. Nu puteam sa calc in casa parintilor lui Issac dupa cele intamplate, asta doar daca nu ma manca gatul si nu stiam cum sa ma scarpin. Banuiesc ca Nick ar fi fost mai mult decat incantat sa ma ajute cu aceasta "probelema"  

-Mergem? murmura Issac si Candice se agata de bratul lui Chase.

-Vin si eu, spune fata si toti trei ne incruntam.

-Niciodata, maraim toti.

-Ba da! contraataca ea. Lexi e cea mai una prietena a mea si voi veni. Promit ca voi sta in masina cat ca timp voi va ocupati de misiunea de salvare si voi chema ajutoare! adauga privindu-si iubitul adanc si chiar imi doresc ca satenul sa nu cedeze.

-Nu ced...

-Misca in masina! ma intrerupe Chase lasandu-ma cu gura deschisa.

-Jeff unde-i? intreaba Issac.

-Spioneaza casa, il lamureste satenul inaintand cu bruneta spre masina.

     Tot ce vreau e sa pun mana pe nenorocita aia si sa o strang de cat cu mainile mele. Am scapat de ea o data, reusesc si a doua oara. Ce naiba?!  Daca ai ei nu au fost in stare sa o cuminteasca, o voi cuminti eu de o ia naiba!

     Imi apuc telefonul si incep sa caut prin lista de contacte, stiu ca-l am! E imposibil sa-l fi sters pentru ca mereu stateam cu grija ca nebuna sa nu apara de nicaieri. Asta-i!

-Alo? 

-Doamna Grey? murmur.

-Da, cine este? raspunde femeia cu o alta intrebare si surad.

-Dylan Evans, raspund scurt. 

-Dylan?! constata femeia si o aud inghitind in sec. Unde e?

-E in casa mea cu doua dintre cele mai importante persoane din viata mea. Va spun! Daca a ranit-o pe una dintre ele... o strang de gat, spun scurt si inchid apelul.

     Atunci eram prea mic ca sa scap singur, dar acum am putere si o voi face. Nu vreau ca prietenei, iubitei sau viitoarei mele sotie sa ii fie frica sa treaca strada doar pentru ca o obsedata ca e pandeste pe la colturi, iar copii mei?! Sa stea cu frica? Niciodata, nu accept asa ceva!

-Esti gata? ma scoate unul dintre baieti din ganduri si privesc lung parbrizul.

-Mai gata ca niciodata, raspund hotarat si il vad pe Jeff cum coboara din masina aflata in fata noastra.

-Jeff ia-o pe Candice cu tine, spune Chase impingandu-si bruneta spre prietenul sau o data ce am iesit toti din masina.

-Bafta, murmura fata si placa spre cealalta masina alaturi de "paznicul" ei.

-Trebuie sa intrati pe usa in urma ei, a inchis gemurile si usa din spate cand am adus-o eu acasa, spun si privesc usa casei.

-Gata sa ne salvam fetele? intreaba Issac si un zambet slab imi apare pe fata si aprob din cap incepand sa tastez un mesaj catre bruneta.

    "Cheama ajutoarele. Incepe jocul!"