Domnișoara Danner |FINALIZATĂ|

Capitolul 31

  Stiti momentul ala in care vrei sa seci o persoana de nervi doar privind-o? Eu da... pentru ca asta fac de ieri cu mama, iar acum cu Dylan. Nici prin cele mai negre ganduri nu mi-ar fi dat ca asa va pune acea intrebare. 

-Lexi, ma impunge pentru a mia oara in cele doua ore de cand stau in canapea si il privesc fix. Ce nu-ti mai convine acum? Am pus intrebarea!

  Da Dylan, ai pus-o... la o emisiune si acum stie toata tara! Imi mut pentru moment privirea de la el la cele 26 de buchete de trandafiri roz, mov, albastrii, galbeni, rosii... albi... portocalii si nu numai. Cand i-a vazut mama era sa cada jos si nu mai stia cum sa-i aranjeze mai bine. E nebuna dupa flori am inteles!

-Haide Lexi nu fii copil, ma trage de maneca prea iubitul meu "logodnic" si il sagetez cu privirea. N-a fost memorabil?

-Tu ma iei cumva la misto? marai dupa atata timp.

  Ieri dupa ce a pus intrebarea am fost sunata de tot neamu.  Faceau telefoanele ca toti draci. Tata turba sau cel putin nu mai avea mult pentru ca la primul apel primit nu stia ce s-a intamplat, apoi cand s-a prins a inceput sa respinga unele apeluri care erau si de la ziare. Mama nu se mai oprea din vorbit cu bunica si doamna Maria, mama lui Dylan, iar Issac a inchis usa ca si cum ne-am fi baricadat ca au venit ziaristi.

-Nu! raspunde scurt si imi dau cu palme peste frunte. Nu asta ai vrut?

-Unde te-as gasit?! mormai si ma ridic in picioare, iar el imi urmeaza gestul. A fost cat se poate de memorabil ca am am ramas toti, toata familia, fara baterie la telefoane in 45 de minute si ca ziaristi au ajuns si au inceput sa faca poze mai rau ca la o expozitie...

-Si asta te supara? se incrunta el.

-Sezi si asculta-ma o data pentru totdeauna! ordon si el asculta in tocmai ca un catelus.

-Spune iubito!

-Dylan... eu nu-s ca tine! Eu nu stau toata ziua cu ziaristi dupa curu' meu mai rau ca lipitorile. Am inteles ca sa merge cu tine si accept, dar puteai pentru numele Lui Dumnezeu sa vii cu trandafiri astia si un inel, nu sa te duci la cea mai urmarita emisiune de scandal din tara, zic si eu?! turui nervoasa.  Ca sa nu mai zic ca ti-ai gasit si complicele ideal, pe mama!

-Cu ziaristi am rezolvat, cu toate ca vor mai aparea unu sau doi in timp, iar despre mama ta... si Crystal stia nu numai ea, ofteaza si ma trage in bratele lui.

-Stau cu "dusmanii" in casa, rad slab fastacindu-ma in bratele lui.

-Aha, vezi sa nu! Acum ce ai zice sa-mi dai un sarut ca mi-au lipsit buzele tale, ma rog... mai mult posesoarea lor decat ele! murmura si se apleaca usor spre mine, dar il opresc cu degetul.

-Mai intai inelul, spun serioasa si o spranceana i se ridica curioasa.

-Ce inel? murmura.

-Cum adica ce inel, Dylan? Eu ma casatoresc cu tine, dar fara inel... nu merge, unde mai e farmecul? ii explic satenului.

-L-am uitat, sopteste marindu-si ochii.

-Ce ai facut ma? e randul meu sa-mi ridic spranceana, mai bine zis sprancelele.

-L-am uitat...

-Iesi! rostesc si arat spre usa. Mai repede si sa nu te prind fara inel!

-Tu vorbesti serios? ma intreaba confuz dintr-o data.

-Iesi pana nu te iau la palme, marai si tata apare de o data din bucatarie.

-Alta flori ba baiatule?! rosteste runcand o privire in jur. Nu ti-au ajuns alea de dimineata?

-Tata...

-Ce-i? se uita el la mine.

-Sunt buchetele de azi dimineata, murmur si arat spre cateva. Mama le-a tot aranjat de le-a luat naiba, le-a schimbat locu de atatea ori incat mai am putin si cred ca fac alergie la trandafiri.

-Stai usor scumpo, vrei sa-l chem pe Issac sa te scape de astea? ma intreaba barbatul cu mainile in san.

-Spuneai ceva Nick? mormaie mama sprijinita de tocul usi.

-Eu? sopteste tata aratand cu degetul spre fata lui, iar cand mama il aproba... el inclina capul dezaprobator. Niciodata!

-Esti sigur? rosteste  blonda apropiindu-se de el cu un pas ajungand in dreptul sau.

-Da iubito, sunt sigur... ii spuneam lui Dylan ca pot sa-l ajut cu...

-Cu schimbarea chiuloasei, continua mama si pe satenul de langa mine il bufneste rasul. 

-Ce? murmur privindu-l atenta. Ce e de ras? Tata?

-O sa ma fac ca dracu' iubito, mormaie barbatul privind-o pe fosta Moore cu atentie.

-Ai zis ca-l ajuti, nu te uita asa la mine! ridica aceasta mainile in semn de predare.

-Asa rau e? intreb privindu-mi iubitul care se pare ca este amuzat de situatie.

-Nick... nici sa nu te gandesti sa intri jegos in casa, ai inteles? Te speli in curte cu furtunul! striga femeia urcand scarile.

-M-a nenorocit maica-ta, bombane si porneste pe usa. Masina e afara?

-Da, raspunde iubitul meu scurt si usa de la intrare este trantita.

-Ce e asa de rau? repet si imediat ma trezesc in bratele satenului trantita in canapea.

-E partea de sus a motorului si daca scoti capacul ala ajungi la pistoane si alea-s jegoase rau de tot, de benzina, de ulei... intelegi tu! imi explica acesta.

-Trebuie sa iau lectii de la mama, rad eu si ochii barbatului de langa mine se maresc considerabil.

-Hai mai bine sa nu, zice si isi lipeste buzele cu putere de ale mele.

  Eh, ce-mi faci tu mie?! Cateodata imi vine sa te strang de gat si cateodata sa te saut pana ramanem fara aer...

-Mai esti suparata? ma intreaba dupa un scurt moment de liniste. Imi pare rau ca l-am uitat, sincer...

-Eh, te iert, dar...

-Bineinteles ca este si un "dar", ofteaza el si ma priveste bland. Ce e?

    Sa-i spun sau nu?

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

 GATA! AM REVENIT!