INIMA UNUI DEMON

Capitolul 7

-Draga mea un protector e cel care păzește dimensiunile magice dacă cineva va omorî vreodată un protector apoi îi va lua sângele dimensiunile magice vor fi pierdute pe veci.Asta doreste să facă si Dimitri fratele lui Naigel el va încerca să te omoare pentru ați lua sângele si pentru a-și căpăta puterea luată de mine.Acum 100 de ani Dimitri era un slujitor al binelui dar o dată cu trecere timpului el a devenit un obsedat după putere si s-a alăturat părți întunecate,demonilor ei i-au promis putere în schimbul sufletului el fiind orbit de dorința de stăpânire a aceptat pactul asa am ajuns să ne luptăm eu câștigând si încătușându-i putere dar lupta a fost prea mult pentru mine eu pierind la puțin timp dar înainte am făcut o vrajă dând puterea mai departe si asa ajungând la tine.

-Dar de ce tocmai eu?

-Draga mea nu noi alegem puterea ea ne alege pe noi si ea te-a ales pe tine.Am vorbit deja prea mult e timpul să te trezesti.

-Bn strabunico îmi pare bine că te-am cunoscut.

-Si eu draga mea dar înainte să pleci vreau să te rog să îl ierți pe Naigel el te iubește dar nu stie cum să o arate.

-Am să încerc promit.

-Bn draga mea la revedere

-La revedere străbunico.

Pădurea a început să dispară eu trezindu-mă.Eram în camera mea soarele strălucea mândru prin perdele.Mă uit prin cameră si îl văd pe Naigel dormind pe fotoliu.Mă apropii de el dar deschide ochii.

-Andreea te-ai trezit.

-Bună Naige.

-Cum te simți?

-Mai bine.Cât am dormit?

-Trei zile

-Cât?

-Da.Si tu ai stat aici tot timpul?

-Doar nu puteam să te las singură.

-Multumesc Naigel adică stăpâne.Dar nu trebuia să vă faceți griji pentru o servitoare.

-Ascultă.Iartă-mă eram nervos nu am vrut să spun asta.

-Nu-i nimic stăpâne.

-Îmi zici stăpâne numai dacă suntem alături de altcineva când suntem singuri îmi poți zice Naigel.

-Bn Naigel.

-Asa.Îti e foame vrei să mănânci?

-Da.

-îi voi spune lui Aron să îti pregătească ceva.Dar înainte vreau să stiu cine te-a ajutat să fugi.

-Nimeni am făcut-o de una singură.

-Nu vreau minciuni Andreea.

-Dar nu mint

-Bine asa sper.

-Am adus mâncarea.

-Multumesc Aron.

-Noi plecăm te lăsăm să mănânci.Ei au părăsit camera si eu am mâncat,apoi am adormit.

Naigel pov.

Am părăsit camera Andreei împreună cu Aron trebuie să îi fac o vizită tatei pentru a afla toată povestea.

-Aron!

-Da majestate.

-Pregateste mașina voi merge în vizită la tatăl meu.

-Imediat domnule.

-Tu rămâi si ai grijă de Andreea în lipsa mea.

-Da domnule.

Peste câteva minute mașina era pregătită asa că am pornit la drum tatăl meu stă la o zi de mers cu masina.Într-un final am ajuns,am coborât din masină la intrarea în castel întâmpinându-mă Lili ea este ca o mamă pentru mine este bona mea pe când eram mic.

-Naigel dragule ce bine îmi pare că te văd

-Si mie Lili.

-Tata este?Trebuie să discut cu el.

-Naigel tatăl tău......