Iubind indirect P I

C.6.Nu vreau sa pleci

-Multumesc!! esti o draguta, daca eram bărbat as fi concurat cu Dave, ii spun zâmbind lui Mia in timp ce-mi aduce cafeaua mea preferata.

-Cred ca ai nevoie de 2, arati obosita, ai plecat tarziu acasa ?!

-M-a dat afara paznicul, a zis ca el are nevoie de postul acesta si sa plec acasa sa-mi vad de locul meu, ii spun amuzata in timp ce iau o gura de cafea.

-Se pare ca proiectul iti prieste, de cand cu nava, se apleacă spre mine si imi face cu ochiul, esti in toane bune, imi spune zambind ca si cum am fi complice la o pozna.

- Chiar nu cred ca are vro legatura, incepand de astazi imi doresc sa fiu mai organizata, creierul meu este in sesiune si trebuie sa trec cu brio fiecare examen. 

-Pentru ce vrei sa mergem pana la masina? ce e urgent atat incat sa nu poate sa astepte până la pauza.

-Eeee vezi acum si cu greu ma abțin sa nu ma bucur prea tare inainte ca ea sa o faca de faptul ca i-am cumparat un cadou, avand in vedere ca s-au logodit nu m-am  putu abtine si am vrut sa fiu prima care ii ofera un cadou pentru pasul pe care urmau sa-l faca.

Cu zâmbetul pana la urechi, ca un copil ce ranjeste la vitrina cu dulciuri usile liftului se deschid si simt cum pământul imi fuge de sub picioare, Jasmin si Mark intr-un moment de tandrete as putea spune.

-Buna dimineata se aude vocea lui, si in secunda doi dispare.

-Sa speram ca asa e, spune Mia in timp ce il privea pe Mark cum ne paraseste cu pasi repezi.

Ajunse la masina ii înmânez cadoul frumos împachetat in hârtie alba si cu o panglică roz...o privesc si incerc sa fiu cat se poate calma sa ii pot vedea reactia...

Inauntru este plin cu bile din plastic colorate, dar lăsând loc si pentru cutia neagra de catifea.

Cand il deschide expresia ei este coplesitoare, a meritat efortul meu de dimineata cand am străbătut orasul in celălat capat sa il cumpăr.

Era un colier din aur roz, simplu, ce era îmbrăcat pe alocuri cu diamante albe care se încadrau perfect cu inelul.

- Stiu ca ne-am promis ca vom avea unul de fiecare atunci cand ne vom casatori, sper sa il porti in acea zi importanta, ii spun in speranta de a obitine o reactie de la ea.

- Asu este minunatat nu am uitat cand am salivat toata ziua amandoua la vitrana magazinul cand l-am vazut, doar  ca este prea mult, nu stiu ce sa zic, printre lacrimi si ma imbratiseaza strans in brate.

-Pai un multumesc ar fi suficient încercând sa zic ceva sa râdem altfel ne puneam pe genunchi si plângeam acolo amândouă de fericire. Ma bucur pentru ea si pentru fericirea ei, imi doresc sa fie fericita si relatia ei imi da sperante.

Restul zilei a decurs normal, am stat mai tot timpul cu Mia incercand sa facem cateva schite pentru primul nivel din nava, astfel nu am avut timp sa ma gandesc la incidentul de dimineata cu Mark, plus ca de ce ar trebui sa ma gandesc, este mare poate face ce vrea, are nu are pe cineva sau vrea, nu ar trebui sa ma afecteze.

La prânz primesc un telefon...
-Buna Asu, te asteptam astazi la 6 la noi sa ne ajuti, sper ca nu a intervenit altceva in programul tau, plus ca Aylin abia asteapta sa te vada...e ok pentru tine?

-Buna Beky, da sigur, am uitat complet, bine ca m-a sunat ca nu ma duceam dupa ele. Sigur ca va ajut cu drag, atunci ramane stabilit la 6.

Pauza ia sfarsit, ii cerem lui Pip sa ne mai aduca cateva minitarte cu ciocolată sa putem sa mai mâncăm si la birou.

Mia a tot insistat ca ciocolata te ajuta sa te concentrezi, dar am lasat ca ea stiind ca si ea ca si mine este o devoratoare de dulciuri.

Ziua a trecut repede, am ajuns acasa, m-am jucat cu Joy chiar l-am răsfățat cu un ospăț special le catei, carnita in sos de vita. Ma îmbrac intr-o rochiță lejeră cu imprimeuri florale si o curelușă pe talie, ceea ce nu-mi vine rau deloc, imi las parul lejer pe spate , acesta fiind pana in talie, ma aranjez putin in oglinda de la intrare si plec.

Ajunsa la fete, cobor ma joc cu Aylin putin pana se asigura Beky ca lasa totul in ordine si ca a luat tot ce avea nevoie si plecam. In aeroport eu si Aylin mergem sa ne cumpărăm ceva de băut pana cand verișoara mea face check in ul.

In cursa noastra de a ne întrece, Aylin intra intr-un bărbat care stătea la rand si asteptat sa-si cumpere ceva, ma grăbesc repede pentru  ai fi alaturi lui Aylin si ridicand-o in brate ii spun persoanei ca imi pare pentru deranj. Inima mi-a tresarit cand am vazut cine este persoana, Mark.

- Se pare ca avem o câștigătoare si se uita zâmbind la Aylin.

- Daaaa...iar te-am bautut, trebuie sa te antrezi mai mult ca sa castigi si tu, adresandu-mi-se ...apoi atmosfera devine una relaxanta, placuta amuzandu-ne de spusele copilei.

-Vreti sa va iau ceva?! tot sunt aici ...

-Da te rog 3 sticle de apa, ii spun zâmbind, insa expresia lui se întristase pentru o secundă, ce nu era incantat ca ne vedem?! de la acea îmbrățișare care m-a tot răscolit in acest timp, nu am mai vorbit. Atat de mult regreta?!

-Pregatit de plecare?! il intreb curioasa, poate se scapa cu ceva legat de familie, iubita.

-Da, au fost niste zile dificile si sper ca perioada aceasta, cat voi fi plecat, sa-mi revin, imi spune usor nerabdator.

Dificile zici?! lasa ca iti arat eu grad de dificultate cand te intorci, de iti face Jasmin calculele, gandurile imi sunt întrerupte de un zgomot, Aylin scăpase sticla de apa din mana, ma aplec si bum,  dam cap in cap, fara sa observ ca si el se aplecase ne ciocnim....din instinct duc mana la cap masand usor. El,  revenindu-si mai repede imi întinde mana sa ma ridic mai usor.

-Esti bine? ma intreaba in timp ce inca ma tinea de mana, cu un ton amuzat se uita la mine.

Atunci simt ca ma pierd in ochii lui, era atat de aproape din nou de mine incat credeam ca o sa-mi auda inima cat de tare bate, si felul in care imi tinea mana ma facea sa ma topesc usor, as fi vrut sa-l ating pe fata, sa-l mangai, avea o gingasie in pirivire ce nu ma mai saturam din a-l privi.

-Da! si imi retrag mana incet, parca simțand-o usoara încordare ca si cum nu ar fi vrut sa-mi dea drumul, intorcandu-ma la Aylin, o intreb daca mai dorește ceva.

-Nu! dar mai vreau sa ma uit la voi, parca ati fi Tom si Jerry si rade amuzată de ce s-a intamplat mai devreme.

-Nu e frumos, ii spun incercand sa nu rad de râsul ei.

-Nu o certa,zambetul ei ma duce cu gandul la o amintire dragă mie, il aud cum  spune. De o persoana care sper sa....

-Aici erati, o auzim pe Beky, mai aveam putin si plecam singura, ne zice in timp ce se apropia de noi.

-Am luat niste apa si acum voiam sa venim spre tine. O seara buna Mark si multumim pentru apa.

- Asemeni, plăcerea a fost de partea mea.