C.27.Ramai cu mine

1.4K 89 2
                                    

Ajunsa acasa, incep sa-mi pregatesc bagajul intr-un mod lent, ca si cum sa-mi prelungesc șederea aici chiar daca nu il vad, este mai aproape decat daca plec.

Mananc niste fructe, nu aveam chef sa gătesc sau ceva si ma duc sus sa-mi fac o baie. Afara a inceput ploaia.

Ma rasfat in spuma cu aroma de crini, stau si privesc in gol, gandul la ce s-a intamplat azi cu Mark, ma face sa-mi musc buza jos sa nu las lacrimile sa curga iar, pentru ce m-a catalogat asa? nu are nici un drept sa-mi vorbeasca asa.

El care una zice si alta face, idiotul, mai are si pretentii sa fiu a lui, atunci ochii mei se inchid si ma gandesc la modul cum m-a sarutat.

Sarutarile lui au devenit o necesitate pentru mine, de ce totul se complica asa mult cand ne apropiem unul de altul. Aud un zgomot puternic de motocicleta, tresar si ma ridic, apoi liniste.

In cele din urma ies din baie imi pun un prosop pe mine si plec, il aud pe Joy agitat jos si decid sa cobor. Probabil vantul de afara l-a agitat si cobor sa-l calmez.

-Joy ce e este?! te sperie o ploaia de vara?! daca incepe sa tune si sa fulgere ma sperie si pe mine, dar sa speram ca nu, il mangai usor pe cap, insa  acesta nu se linisteste.

Se plimba prin fata usii in stanga si-n dreapta, facandu-ma si pe mine agitata. Probabil era o pisica ceva pe afara si a simtit-o si nu are pace pana pleaca.

Ma uit pe geamul de la bucatarie nu se vede nimic in gradina din fata, lumina stradala pune in evidenta o motocicleta parcata langa masina mea.

-Ce dobitoc a parcat acolo!? Joy nu este nimeni asa ca linisteste-te, probabil un Romeo a parcat aici, sa nu vada părinții Julietei ca are musafir, zambesc imaginandu-mi un cuplu vazandu-se pe furis.

Plec de langa Joy, dau drumul la televizor, caut un program de muzica sa acopere sunetele furtunii de afara, asa poate Joy se liniștește. 

-Joy nu ai voie afara, nu mai latra.

Insa cainele meu nimic, latra la usa, oftez ma duc in bucatarie iau o paleta de gatit si ma duc spre usa sa deschid sa ii arat ca nu e nimic, paleta am luat-o ca sa fie.

Deschid usor usa Joy se strecoară repede printre piciorele mele si fuge in partea dreapta a terasei.

Ies cu u  picior usor timida, cu paleta in mana si privesc la balansoar. Se vede o umbra asezata pe el, iar Joy langa. Caine prost in loc sa muste se bucura.

-Cine esti?! intreb cu vocea tremurand.

Persoana din umbra se ridica si se apropie usor, facandu-ma sa strang spatula din mana tare si sa ridic mana, parca aveam pistol.

Eram speriata, ma gandeam la ce e mai rau, ma gandeam daca era ceva periculos se intamplat deja, Joy musca sau ceva, sau hotul nu statea relaxat pe sezlong.

-Ai de gand sa gatesti in terasa?!

Inima incepe se bata mai repede, ochii mi se maresc, o emotie pune stapanire pe corpul meu cand aud vocea lui. Corpul nu are nici o reactie, raman in usa fara sa zic nimic, faptul ca lumina bate din spate, nu mi se vede emotia de pe fata, parul meu este ud cazut pe umeri. Fara sa realizez duc mana la prosop sa ma asigur ca nu cade.

-Oricat de mult imi place ceea ce vad, nu vreau sa racesti, mai bine intri in casa, se apropie de mine si imi ridic capul pentru al privi in ochi, acum fara tocuri sunt micuta pe langa el.

O lumina  puternica pune in evidenta apropierea dintre noi, era imbracat cu o geaca de piele neagra, parul ii era putin ud, lasand cateva suvite sa cada pe frunte intr-un mod rebel.

Iubind indirect P IWhere stories live. Discover now