C.40. Te respect

1.1K 74 0
                                    

###mai sus este Zyan 😊#

Mai iau o gura din pahar, ii povestesc despre noi, Jasmin, de nepotica mea, nu era ceva tocmai potrivit dar voiam sa vad perspectiva lui, ca si barbat.

Clipe trec, ma simteam bine cu Zyan, era inteligent si amuzant, am povestit peripetii, vise, munca, dorințe apoi am plecat.

Ma simteam ametita, ma tineam de bratul lui chiar daca aveam adidasi, radeam cum imi povestea ca o amagise pe Jasmin cand a venit la firma.

Urcam in lift insa cand porneste ma dezechilibrez si apas cu spatele mai multe butoane, fara sa observ eram mai aproape de el. Am baut, am vrut sa-l uit pe Mark, sa-l scot din inima, incercam.

Zyan era frumos, ochii lui îndrăzneți parul răvășit, era imbracat cu un tricou negru, cu tatuajele lui, ii dadea un aer de vedeta, ma duc mai aproape de buzele lui, alcoolul imi daduse o stare de prea mult bine, imi pune mana pe fata si ma priveste atent in ochi.

-De ce eziti ?! il intreb in soapta.

-Pentru ca stiu ca nu vrei asta.

-Crezi ca as fii atat de aproape de tine daca nu vroiam.

-O cunosc pe Asu, maine nu iti mai aduci aminte de momentele astea, oricat as vrea nu pot, cred ca esti singura femei pe care o apreciez, o respect, admir.

-Zyan esti asa un prost, imi aplec capul la pieptul lui si stateam asa, zambind, in bratele lui.

-Da acum sunt, dar nu vei tine minte.

Dimineata ma izbește o durere de cap infioratoare, nu imi aduc aminte nimic din seara trecuta, stiu ca am baut un pahar si vorbeam cu Zyan despre noi.

Intru in dus, era atat de bine incat am stat mai bine de 39 de minute, ma imbrac si parasesc camera.

-Neata Asu! mai sa fie esti aceeasi persoana de aseara, mmmm mmmm mmm trebuie sa-mi dai reteta fato! ma studia din cap pana in picioare.

-Hai Zyan cand înveți sa citesti, ti-o dau, e tarziu haide.

-aaaa mai misto erai asera, il aud cum bombane in timp ce vine dupa mine.

-Aseara am avut adidasi, acum avem treaba, ii spun serioasa.

-Aham, daaa cum zici tu, adidasi, fie hai sa ii rupem, imi zambeste plin de incredere si mergem spre nava.

Am fost întâmpinați intr-un mod placut, baietii de acolo muncesc mult, responsabil, am fost impresionată. Totul a decurs bine, am vorbit cu John explicandu-i ca totul este conform planului, apoi m-am alaturat lui Zyan care statea de vorba cu toti sefii de acolo.

Zyan

Era incredibil cum face fata in atatia barbati, fara sa fie inhibata, tonul ei inspira siguranta, incredere, avea profesionalism in fiecare cuvant, atitudine, dar era si grațioasă.

Am tachinat-o eu dar nu m-am gandit o secunda la ea mai mult decat colegi, nu ca nu mi-ar fi placut dar nu e potrivit si apoi nu o cunosteam, parerea mea despre femeie era una si aia era bătută in cuie.

Imi pare rau ca stiu ca sufera, nimic nu se compara cu suferinta in dragoste, atunci cand inima alege nu te poti împotrivi, stiam foarte bine asta, am suferit atat de mult incat zilele mele erau numarate, nu aveam timp de alta relatie.

Eram singur, imi placea asa, stilul meu rebel, viata fara griji, mama imi zicea ca e timpul sa imi fac o familie, dar nu era cazul si pentru mine.

-Deci este cum iti doresti ?! o intreb in timp ce privea oceanul.

-Nimic nu e cum ne dorim, uneori trebuie sa renuntam la vise sa traim realitatea, imi spune fara sa-si mute privirea.

-Asu esti tanara, nu poti renunta asa usor, nu toti avem sanse in viata.

-Vorbesti de parca tu nu ai avea o viata, zambeste usor.

Era perfecta, chipul ei luminos, chiar daca ochii erau tristi, buze pline rosi, ochi mari, albastri, micuta, parul saten inchis. Ii schitez un zambet cu coltul gurii si o privesc in ochi.

-Eu sunt mai batran Asu, ii fac cu ochiul si zambesc.

- Faci cumva sa intorci situatia in favoarea ta, acum te asteptai sa zic, toti meritam o sansa in viata, incepe si rade.

-Esti prea isteață pentru mine, imi e greu sa accept ca ma citesti, dar sa stii ca ma refeream la nava daca a iesit cum iti doreai, cum ati planificat.

Nu facusem nici o gluma, insa rasul ei nu se mai oprea, fara sa realizez radeam si eu de ceea ce nu intelegeam insa ma amuza reactia ei.

-Scuze, doar ca in ultimile zile nu pot sa las viata personala deoparte, am impresia ca tot ce aud face referire la ea. Da, totul este perfect, macar aici sa nu dau gres, sa fiu buna.

-Daca ma uit la tine din nou, ma joc cu privirea pe ea, chiar daca o studiasem azi de cateva ori, as zice ca esti in mai multe sensuri buna.

-Zyan nici nu ma asteptam la alta remarca din partea ta si spre surpinderea ta nu sunt buna la gătit, adica stiu sa fac doar paste atat.

-Macar nu murim de foame, incepem si radem amandoi.

Dupa cateva telefoane de dat, atat la firma, cat si la distribuitori, astazi primeam mobilierul de la receptie. In timp ce observam cum se desfasurau lucrurile ceva a facut ca nava sa aiba un balans, unele piese de mobilier se miscau pe podea alunecand in partea dreapta.

M-am dus langa Asu am luat-o de langa geam insa nu am putut sa merg si am izbit-o de perete, punandu-ma in fata ei, ca un scut, astfel un placaj a cazut peste noi lovindu-ma.

Impactul m-a facut sa scot un sunet printre buze de durere, mainile le aveam încordate pe langa Asu, nici nu cred ca realiza ce se intampla.

Totul a fost o fracțiune de secunda, era cuibarita la pieptul meu si simteam cu tremura, spaima din ochii ei m-a miscat, ma privea admirativ, dar si neputincioasa. In cateva secunde totul s-a linistit, balansul nu mai era iar eu m-am prăbușit in genunchi, langa ea.

Iubind indirect P IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum