Asu
Barbatul de langa mine respira greu, nu imi dau seama daca auzeam gresit, stiu ca tipam dupa ajutor si incercam sa imi stapanesc mainile din tremurat si lacrimile.
Il aveam in brate si tot ce imi doream era sa-l ajut, imi era teama sa-l misc, ma gandeam ca lovitura sa nu-l fi afectat intr-un fel la coloana, cap.
-Zyan, te rog revino-ti, te rog, Zyan uita-te la mine, deschide ochii, Zyaaan....in sufletul meu era disperare si agonie, secundele treceau ca si orele, in jurul meu nu aparea nimeni.
Tonul meu era fluctuant, nu puteam sa-mi stapanesc lacrimile, incercam cat puteam sa vorbesc tare, eram speriata, ma temeam de ce este mai rau.
-Zyan te rog, uita-te la mine, zi-mi ceva, cu vocea ridicata raaassspunddeee-mi.... ajutor!
Cineva apare cu un bagaj rosu in mana si ma ajuta cu barbatul care era inconstient la mine in brate.
Sunt prinsa de niste brate puternice si scoasa afara, sunt controlata, intrebata daca ma doare ceva, multe cuvinte nu am putut spune, ma gandeam la Zyan.
-Domnisoara sigur nu v-ati lovit, aveti sange pe haine?!
Cum? nu-mi venea sa cred, nu era al meu, nu simteam nici o durere, panica s-a instalat din nou realizand ca este sangele lui Zyan.
-Unde il duceti?! trebuie sa ma duceti la el imediat.
Omul face niste ochi mari, realizand ca sunt pe punctul de a claca, isi aseaza o mana peste umarul meu si ma asigura ca pornim spre spitalul unde l-au dus.
Am parcurs holul de nenumarate ori, stiam tot ce ste langa mine, scaune, intrerupatoare, oameni, afise...clipele au trecut greu.
In cele din urma, o persoana cu halat alb se apropie si intreaba despre apropiatii lui Zyan, rudenii.
-Eu sunt, cum se simte?!
-Ce sunteti cu pacientul?! doar rudele de gradul 1, starea lui nu este prea buna.
-Sunt logodnica, il minte inghitand in sec, mai conta o minciuna la cat de grava era situatia, cum se simte Zyan?!
-Inca facem cateva teste, lovitura a fost puternica, se pare ca a fost lovit si la cap, motiv pentru care a pierdut sange, avem nevoie de sânge, cineva din familia lui cunoasteti pentru a dona?!
-Pot sa ofer, am grupa 0 compatibila cu oricare, spun fara sa ezit.
-Este perfect atunci trimit pe cineva sa se ocupe de asta.
-Dar el este bine, ce se va intampla?! nu-mi puteam stapani emotiile. Mana doctorului o cuprinde pe a mea.
-Da este bine, doar ca am facut un test general la sange si ceva nu ne este inca clar, ceea ce s-a petrecut pe nava a trecut de orice pericol, siguri de starea lui vom fi cand se va trezi, imi vorbea calm, am simtit cum o piatra s-a ridicat de pe mine.
M-am asezat si am inceput sa plang multumindu-i lui Dumnezeu ca nu a permis ceva mai rau.
O tanara domnisoara vine si ma duce intr-o sala sa-mi ia sange, o intreb daca il pot vedea si imi ingaduie ca pot, insa sa am putina rabdare, vine ea si ma duce la el.
Intru in camera unde era Zyan, era palid, acum mi se parea slab in comparatie cu Mark, nu era asa mare in umeri, ma apropii de pat si imi pun mana la gura.
Nu-mi venea sa cred ca azi dimineata era zapacit si radea, iar acum statea intins aici, neputincios, vroiam sa il iau de mana insa ma temeam, ma gandeam ca doarme si nu as vrea sa-l trezesc.
Avea un bandaj la cap, parul era ravasit, il studiam si incercam sa-mi dau seama daca il doare ceva.
-Daca ma saruti pot sa prind viata iar, imi spune in timp ce avea ochii inchisi.
-Zyan esti bine?! nu realizasem ce spunea insa faptul că a vorbit ma bucura, ca era constient.
-Astept sa stii, continua el si zambeste.
- esti incredibil, cum iti este?! te doare ceva?! il intreb afectata de starea lui.
-Da, ma dor buzele la cat le astept pe ale tale, rade usor, ma doar spatele si capul, dar nimic grav.
Incep sa rad usor, il privesc in ochi insa suntem intrerupti de doctor.
-Se pare ca transfuzia v-a facut bine mai repede decat ma asteptam, este un lucru bun, am venit sa discutam ceva despre starea dumneavoastra domnule Zyan.
-Ce transfuzie?! parca am fost lovit?!
-Logdnica dumneavoastra, doamna Asu a donat sange, da ati fost insa, de la lovitura ati pierdut o cantitatate destul de mare, insa anlizele nu arata imbucurator.
Zyan ma priveste cu ochi mari, am incercat sa ii zambesc nevinovat, insa parea afectat de ceea ce facusem.
Il întrerupe pe doctor, acesta deschise gura sa ne vorbeasca de rezultatul analizelor.
-Draga mea te pot ruga sa dai telefon, as vrea ca cei de acasă sa nu isi faca prea multe griji.
Ma privea bland, credula ma ridic si ies afara din salon, gandul ca este bine imi incetosa logica cuvintelor.
Zambitoare scot telefonul insa realizez ca nu stiam nici un numar de telefon din partea lui. Imi dau seama ca a fost pretext sa ma scoata afara sa vorbeasca doar el cu doctorul, zambetul imi dispare si ma macina gandul despre ce vorbesc de se fereste de mine.
Usa se deschide, doctorul paseste afara oferindu-mi un zambet scurt, parca fortat. Ciocan ai intru la el in salaon.
-Hei! cum esti?! am vorbit cu ai tai, sunt pe drum, vin aici, ii spun serioasa.
-Ce??? Cum adica vin aici?! Ochii lui Zyan erau mari si incep sa rad.
-Data viitoare poti sa-mi spui sa plec nu e nevoie sa minti, ca sa scapi de mine, ii stramb din nas si ma asez langa el pe pat.
-Data viitoare, draga mea logodnica sa fii atenta la ce zici, atunci zambetul meu dispare si ma sinteam rusinata de ceea ce am zis si imi feresc privirea.
-Aaaa da, imi pare rau, doar ca altfel nu ma lasa sa te vad.
-Mie nu imi pare rau, chiar ma amuza sa stiu ca te descurci in orice situatie, nu e nevoie sa te rusinezi, am vazut mai mult, imi face cu ochiul.
-Cum ?! obrajii mei prindeau culoare, dupa o pauza de cateva secunde imi dreg glasul. Zyan iti multumesc pentru ce ai facut acolo.
-Stai linistita, nu ai pentru ce, pentru asta sunt barbatii sa faca sacrificii si ridica din spranceana. Si eu iti multumesc ca esti langa mine acum.
Ma aplec peste el si il imbratisez usor, ma emitionasen, nu era obligat cu nimic sa faca asta, si totusi.... fara sa vreau am eliberatt cateva lacrimi.
-Hei nu plange, cred ca e timpul sa te schimbi oricat as vrea sa las urme pe tine, pata asta de culoare nu arata deloc atractiv sau incantator, rade usor.
Nici nu realizasem ca eram patata de sange, ii zambesc si il lovesc usor peste mana, nu scapa nici o ocazie sa nu faca o glume.
Mai stau cu el putin si il anunt ca revin mai tarziu la el si daca doreste sa ii aduc ceva schimburi, posibil maine sa-l externeze. Imi iau ramas bun si plec.
YOU ARE READING
Iubind indirect P I
Romance#*Prima parte*# Atractia este greu de stăpânit, uneori este suficient sa privesti o persoana in ochi pentru a intelege ce isi doreste, ce ofera....cat de mult te poti lasa indragostit de o persoana pe care inca nu o cunosti, dar ea te cunoaste chiar...
