Iubind indirect P I

C.42.Esti bine?

Ajung in camera imi fac un dus, ma ghemuiesc si ma gandesc la cat de fragila este viata, cum totul se poate schimba intr-o secunda, cred ca o luam razna daca Mark ar fii fost in locul lui Zyan.

Inchid ochii si ma gandesc la dragostea mea, imi dau seama ca astazi putea sa ma ranesc sau poate mai rau si ultima discutie cu el nu a fost una placuta, chiar asta imi doream?! pentru ce atata orgoliu?! ziua de maine nu depinde de noi.

In cele din urma ma ridic si ma schimb de haine, imi iau blugi negri si un hanorac rosu, adidasi si ma duc sa ii iau ceva schimburi lui Zyan. Ma gandeam ca nu va dori sa-mi dea cheia dar nu a fost asa.

Deschid, camera era ordonata in comparatie cu a mea, mai uit printre haine, totul era organizat, aleg o pereche de blugi, un tricou si un hanorac, toate purtau parfumul lui, m-am uitat, fara sa caut, peste lucruri sa gasesc ceva legat de el, ma gandeam la ce a discutat cu doctorul si nu a vrut sa aflu, insa nimic, pana la urma era viata si decizia lui cui vrea sa împărtășească.

Ii respectam asta, motiv pentru ca nu am facut nimic nepotrivit.

-Hei, ce faci?! cum esti?!

-Bine, mi-ai adus cu ce vrei sa ma vezi imbracat? si rade usor .

-Da, nu am gasit botniță, va trebuia sa răspunzi la comenzi, ii zambesc ridicand din spranceana.

-hahaha, cred ca mi-am gasit nasu, nu e intrebare fara raspuns pe masura, cu tine. Atunci ma supun, ham ham.

Doctorul vine, ii ofera niste pastile, apoi imi spune ca va trebui sa se odihneasca, daca vreau e posibil sa raman, fiind logodnica lui se rezolva.

Ma rusinez la spusele lui si ma ridic de pe pat, unde era Zyan, acesta ma prinde de mana.

-Nu este nevoie, prefer sa se odihneasca, mai am nevoie de ea, va pleca nu este necesar.

Vorbele lui m-au scos din incurcatura, mana lui era rece, ii raspund si il cuprind de mana. Ii zambeam, parea linistit, doctorul ne paraseste si ne-a zis ca maine ca fi externat.

-Te las sa te odihnesti, daca e nevoie de ceva orice, ma suni, da?!

-Sigur, dar stai linistita sunt destule asistente frumoase aici, nu e nevoie sa le faci geloase.

-pffff trebuie sa ma obisnuiesc cu asta ? sau e ceva de moment?!

-Noapte buna Asu, mai vedem noi.

-Noapte buna Zyan si iti multumesc.

Parasesc spitalul, am vorbit pe drum cu John la telefon, i-am povestit tot ce s-a intamplat, l-am asigurat ca Zyan este bine, nu termin convirbirea ma suna Mia.

Am reluat episodul, am vorbit de Zyan apoi am lasat-o pe ea sa-mi spuna ca s-a speriat cand a auzit plus ca noi nu raspundeam la telefon, s-a panicat.

Am linistit-o si apoi ne-am luat ramas bun. Cand termin de vorbit ma gandeam oare cum a reactionat Mark, de ce nu ma sunase, poate nici nu a fost la firma, sigur Mia mi-ar fi zis ceva, pasesc in hotel si ma duc spre lift.

-Asu! picioarele mi-au intepenit cand am auzit vocea lui, am ramas nemiscata cateva secunde am crezut ca mi se pare, la cat imi doream sa il vad.

Ma prinde de mana si ma intoarce cu fata la el, ma priveste pret de cateva secunde fara sa zica nimic, ochii lui erau rosi, speriati, parca a plans, emotiile ma cuprind, inima imi batea mai tare, eram surprinsa de prezenta lui, ma bucuram nespus.

Ma prinde intr-un sarut apasat, am scapat o lacrima de fericire, apoi ma strange in brate puternic.

-Mark, ma bucur ca esti aici.