Licitația

capitolul 4

LUCY

Am urcat pe mica scenă amenajată.

Femeia ce s-a apropiat mai mult de microfon iar atunci niște lumini s-au aprins orbitor deasupra mea.
Am fost pură să mă întorc și să fac piruiete in timp ce acea femeie vorbea.

-Avem aici o tânăr domnisoara pe nume Lucy care are doar optsprezece ani. Nu pot susține faptul că a rămas pură deoarce până acuma a fost in grija domnului Daniel. Și stim cu toții cum are grijă Daniel de domnișoare.

Aproape toți bărbații au inceput să râdă și să exclame în afară de unul singur care se află într-un colț slba luminat și mă pârjolea cu privirea.

-Licitația pentru această tânără o să înceapă de la o sumă minimă dar înainte sunt nevoită să reamintesc faptul  că fetele care nu vor fi cumpărate se vor întoarce înapoi de unde au fost aduse.

Majoritatea bărbaților și-au ridicat pancardere ce erau în formă ovală și aveau inscripționate câte un număr.
-Se pare că Lucy este foarte dorită!
Exclamă satisfăcută femeia.

Suma a continuat să crească iar treptat, pancardele au început să se încline.

O singură pancadă mai rămăsese ridicată iar privirea îmi poposeste asupra chipului bărbatului ce o susține mândru.
Zâmbetul său să face să mă înfior ușor de teamă.

O voce groasă si dură s-a facut auzită în momentul in care femeia dorea să mă încredințeze bărbatului ce alesese să ofere cea mai mare sumă pentru cumpărarea mea.

Însă nu o acoperă pe cea oferită chiar de bărbatul misterios ce a ales să nu-și dezvăluie nici in acest moment chipul.

Am coborât de pe scenă și în urma mea a urcat o altă fată.
Rare au fost zilele în care ne intersectam, fiind o persoană retrasă și rezervată.
Niciodată nu am avut curajul necesar de a o întreba de cicatricea ce îi brăzda baza gâtului și care se sfârșea la începutul claviculei.

Bărbatul ce stătea neclintit lângă scenă îmi prinde brațul cu putere și mă îndeamnă să-l urmez spre ocolirea scenei, evitând mulțimea de bărbați ce-și redirecționaseră atenția asupra următoarei fete.

Îl zăresc pe străinul ce m-a cumpărat cu brațele încrucișate la piept și cu o expresie împietrită.

În momentul în care îi pot distinge cu ușurință trăsăturile îmi plimb privirea pe chipul său.
Atunci când privirile ni se întâlnesc înghit în sec și rup contactul vizual.
Privirea sa lăsa la iveală faptul că dorea să-mi pătrundă în minte și să mi afle până și cel mai întunecat secret.

Se ferește din calea mea și mă îndeamnă spre ieșire.
- Să mergem atunci.
Mă conformez și mă îndrept spre ieșire însă în continuare gustul libertății îmi este străin .
Pe durata drumul mi-a adus la cunoștință un set de reguli pe care am să fiu nevoită să le respect în cazul în care nu doream să plătesc pentru propria nesăbuință.

Nu diferă foarte mult de cele pe care a trebuit să respect timp de trei ani.
Trebuie să-mi păstrez același aer supus , să-mi aleg cu atenție cuvintele și să-mi controlez tonalitatea vocii.

După ce am ajuns la destinatie, Dylan m-a  îndrumat până în curtea vilei iar apoi s-a întors pe călcâie inapoi spre mașină.
Dorea să mi cumpere câteva haine cu care aș putea să îmi îmbunătățesc garderoba.

Obrajii mi se colorează ușor in momentul în care mi-l imaginez studiind mai multe seturi de lenjerie intimă.

Intru ușor temătoare in vilă.
Erau foarte multe persoane ce creeau agitație în jur.

O femeie de vârsta mijlocie s-a oprit din drumul său și m-a analizat scurt înainte de a-mi se adresa.

-Bună ziua, se pare că tu ești noua "achizitie" a domnului Dylan.
Gesticulând prin aer ghilimelele de rigoare.
-Da, să zicem că da.
Aprob chiar dacă cuvântul ales de această doamnă mă face să mă simt precum o achiziție adăugată intr-o colecție deja existentă.
-Păi atunci bine ai venit!
Numele meu este Raluca.
Nu îții face griji tot personalul este prietenos.
Rostește după ce îmi observă privirea îngrijorată.
-Oh, ce bine.
Răsuflu ușurată.
-Dar exista o mică problema.Aceea este..

Raluca nu reușește să-și termine fraza deoarece o altă tânără își face apariția în capul scărilor.

-Aș dori si eu un pahar cu apă în camera mea!

Vocea sa ușor pițigăiată mă face să mă strâmb vizibil deranjată.

-Hei!Mă ascultă cineva?
Rostește aceasta și își împreunează brațele la piept.

-Acea problema este Tisha.
Tânăra cu care alege Dylan să-și rezolve nevoile.
Nu înțeleg de ce i-a oferit o cameră în casa sa însă am o vagă bănuială că se datorează devotamentului de care dă dovadă ea.
-Și ea a fost cumpărată?

Mi_am mutat privirea de la Raluca la  Tisha ce începuse să lovească nerăbdătoare lemnul dorind să i se îndeplinească dorința.

- O să îți aducă paharul cu apă Tisha!
Rostește Raluca și o surprind la timp atunci când își rotește ochii discret.

-Să fie rece!
Îi atrage aceasta atenția.
-E o așa o zăpușeală in vila asta! Nu sunteți buni de nimic.

Apoi se retrage, lăsând personalul să-și continue activitățile liniștiți.

-Însă înainte aș dori să te conduc în camera ta.

Am urmat-o pe Raluca până la etajul al doilea
Apoi m-a indrumat spre o cameră ce era situată pe peretele din dreapta.

-Aceasta este camera ta.
Însă ezitarea mă împiedică să o deschid.
Imi reamintesc faptul că nu am scăpat din ghearele pericolului și trebuie să fiu în continuare în alertă chiar dacă energia mea s-a scurs.

Raluca îmi observă ezitarea.
-Draga mea, nu trebuie să dezgropi trecutul.Știu de unde vii.
Dylan numai de la Daniel și-a cumpărat fetele.
Imi ridic fulgerător de repede privirea spre ea.
-Cum? Și restul unde sunt?
-Păi nu au rezistat. Multe au fost vândute mai departe iar restul ucise de Dylan deoarece au fost acuzate de trădare.
-Ucise?
-Da, are o camera de tortură la subsol.

-Consider că nu ar trebuii să oferi  atât de multe detalii din casă Raluca.

Tresărim amândouă.
Nici măcar Raluca nu i-a putut sesiza prezența.

-Mă scuzați domnule. O să mă retrag.
Rostește aceasta rușinată.

Însă nu părăsește etajul înainte de a își presa palma de clanța ușii și de a o deschide larg.
Pătrund în încăpere, urmată apoi de Dylan.

-Cum de te-ai intors atât de repede?
Aleg să-l întreb.
-Secretele nu se dezvăluie scumpo! Însă eu pe ale tale aș dori să le descopăr.
Și asta cât mai repede.