Licitația

32.

Lucy Pov

-Acum dacă ne-am luat mâncare putem merge să ne luăm și noi haine?
-Iar stăm 4 ore numai după niște țoale?
-Nici să nu te aud Michaen!
-Lasă-le. Oricum nu ne grăbim. Avem și bani destui.
Apoi Carmen mă ia de mánă și mergem in primul magazin pe care il nimerim.
Ne-am despărțit deoarece in unele cazuri avem gusturi totul diferite.
Băieții au zis să ne alegem ce dorim deoarece vin și ei imediat.
Mi-am luat niște colanți negrii, blugi negri cu talie inaltă dar și albaștrii, niște tricouri negre, gri,albe,crop top-uri, niște pulovăre mai lărguțe pe corp negre și albe și un pulover de culoare pielii care avea și "gât".
Iși fac apariția și băieții.
Ne intálnim cu toții și observ că fata de lángă mine iubește toate culorile posibile. Și eu eram așa cândva.. Voioasă, plină de viață.
-Tu doar atât îți iei?
-Ăm da, da.
-Okey. Hai să plătim ca apoi să mergem in următoarele.
-Dar stați!Mi-am luat foarte puține haine!
-Asta numești tu puțin? Să îmi dați cu ceva in cap vă rog!
După încă două ore in care ne-am plimbat prin magazine decidem să plecăm. Băieții și inclusiv noi eram plini de sacoșe.
Ajunși in mașină, așeazăm toate cumpărăturile la locul lor. Imi iau o doză de cola și mă pun jos in fața micuței mese.
De data aceasta Michaen dorea să conducă așa că a dat drumul la radio.
Nu a durat mult până când melodia s-a terminat și s-a auzit următoarea știre :
Avem o fată pierdută pe nume Lucy. Se pare că aceasta a fugit cu un grup de tineri.
Iubitul ei este foarte ingrijorat și vrea să o găsească cu disperare.
Uitați cáteva Informații care v-ar putea ajuta să o recunoașteți mai bine :brunetă, părul lung ondulat, inălțime 1.65.
Avem și o declarație de la Dylan, iubitul fetei dispărute
-A plecat in urma unui conflict pe care l-am avut. Nu numai eu sunt disperat să o găsesc ci și prietenele ei. A fost inconștientă atunci cánd s-a urcat in acea rulotă cu niște necunoscuți. Lucy dacă auzi asta, vino acasă!
Revenim la programul nostru inițial până o să aflăm noi Informații. La revedere.

S_a lăsat o liniște foarte apărăsoare care imi displăcea.
Mincinosul!
-Uitați este totul okey.Hai să nu ne stricăm dispoziția.
-De acord.
-Apropo uite!
Și imi imânează un Sony Xperia Z2.
-Acesta va fi telefonul tău. Este nou nouț. Poți să-ți suni prietenele, iubitul, familia... Pe cine vrei.
-Mulțumesc.
-Deci, haideți să ne jucăm adevăr sau provocare ce ziceți?
-Joc doar dacă o să fie întrebări perverse și provocări incitante.
-Tu taci și fi atent la drum. Deci?
-Joc.
-Și eu.
-Și eu de aici.
-Bun, care este primul?
-Sunt eu. Adevăr.
-E adevărat că îți place să faci sex sălbatic?
Imi dau ochii peste cap apoi ii răspund.
-Da.
Derek se uită puțin surprins la mine.
-Ce?
-Nimica. Acum eu, provocare.
-Te provoc să îți dai un mozol cu Lucy.
-Pe asta trebuie să o văd.
-Eu zic să nu.
-Nu ies din joc.
-Dar..
Nu apuc să termin deoarece acesta iși unește buzele cu ale mele intr-un sărut. Mă mușcă de buza inferioară ca apoi să scot un mic scáncet. Ii oferă opurtunitatea să iși strecoare limba in gura mea.Acestea duc un adevărat război pe care din păcate il câștigă el. Mâinile mi se duc pe după gâtul lui iar el iși poziționează mâinile pe talia mea că apoi să le ducă spre fese și să strângă ușor.
După aceea ne desprindem din cauza lipsei de oxigen.
Ne intoarcem spre Carmen care avea in mánă un telefon. Posibil al ei.
-Deci dacă vă vedeți!
Apoi incepe să râdă.
-Ne-ai filmat?
-Sigur. Uite, ți-o trimit.
Fac ochii mari când pe ecranul meu apare filmarea.
-Tu chiar nu ai glumit?
-Neh. Nu prea fac asta. Oricum am o idee super tare!
-Aia ar fi?
-Când se innoptează să mergem să dăm cu spray pe pereții orașului in care o să intrăm sau mă rog, sat.
-Imi convine!Destinația este orașul Segal.
-Segal? Ce nume mai e și ăsta?
-De unde dracu să știu eu?Mă doare undeva cum se numește.
-Bine. Eu mă retrag ca să-mi sun prietenele și revin.
Mă ridic și mă indrept spre camera mea și a lui Carmen.
Primul număr care imi vine in minte este al Ellei. După ce formez numărul pun la ureche telefonul și aștept.
Nu am stare așa că mă plimb prin incăpere. Nu a fost cinstit din partea mea să plec așa, mai ales față de ele.
Intr-un final ii aud glasul delicat.
-Alo? Cine este?
-Eu sunt Elle. Lucy.
-Lucy!Ești bine? Știi că ai de dat niște explicații nu?
-Nu ți-a povestit Dylan?
-Ce să-mi zică? De ce ai plecat tu? Ba da! Și-a ințeles greșeala și ar fi trebuit să-și măsoare vorbele.
-Știu..
-Te rog Lucy! Vino inapoi!
-Nu se poate. De abia peste 3 săptămâni revin prin peisaj.
-Atât de mult timp? Uite Tanya nici acuma nu vorbește.Am insistat să mergem cu ea la un doctor sau ceva dar singurele cuvinte pe care le-a scos a fost ieri cánd din greșeală a auzit discuția dintre mine, Dylan, Hase și West.
-Și ce a zis?
-O vreau pe Lucy inapoi. Numai ea o să mă ințeleagă ce am pățit acolo. Apoi a fugit in camera ei și nici că am mai scos vreun sunet.
-Să ii spui că o să mă întorc și prima destinație a mea va fi dormitorul ei ca să vorbim.Și a da, să ii spui lui Dylan că relația noastră s_a incheiat.
-Poftim?
-Dacă nu vrei să ii zici tu, o să-i spui eu față in față cánd mă întorc.
-Lucy dar de ce?
-Pentru că a spus niște lucruri care nu trebuiau spuse. Este doar un băiețaș crescut de mami și tati in puf.
-Mai gândește-te! Mă suni când ai răspunsul okey?
-Bine. Vă iubesc pe amándouă.
Apoi inchid telefonul și oftez.
Doar pe voi vă mai am.
Nici nu aud când ușa se deschide și se inchide la loc. In fața mea apare Derek.
-Trebuie să vorbim.