Licitația

capitolul 6

LUCY

Imi întind ușor trupul sun asternuturi înainte de a-mi lăsa palma să cadă pe saltea.
Mă ridic în șezut, indepărtându-mi părul ce îmi încadra chipul.
Mă încrunt ușor realizând că Dylan nu se mai află în pat.
Imi ridic umerii în aer, adoptând un aer neinteresat .

Culeg hainele pe care doresc să le îmbrac în această zi înainte de a mă îndrepta spre baie cu gândul de a face un duș.

Parcurg liniștită scările însă liniștea stranie ce se instalase în living dar și în bucătărie imi lasă de înțeles că personalul nu și-a început încă activitatea.

Imi indrept privirea spre ceasul așezat pe perete ce indica ora șase.

Imi ridic ușor sprãcenele, fiind surprinsă de cât de matinală am fost în această dimineață.

Stomacul mi se strânge ușor din cauza lipsei de hrană astfel mă îndrept spre bucătărie cu gândul să-mi pregătesc micul dejun.

Am așezat pe blat toate ingredientele necesare pentru compoziția unor clătite.

După finalizarea acestora am pescuit o banană și am așezat-o pe un blat, începând să o tai.

In bucătarie își face apariția Tisha .

Îi arunc o privire peste umăr observând că și-a ascuns goliciunea corpului sub un halat fin.

-Ce faci aici?
Mă întreabă .
Expir zgomotos .
-Imi pregătesc după cum poți vedea micul dejun.
-O bine atunci, pregateste-mi...
Însă nu o las să-și finalizeze fraza deoarece las să cadă pe blat cuțitul pe care-l țineam strâns în mână.
Mă rotesc pe călcâie și imi prijin palmele de marginea blatului.

-Te opresc aici, am spus că-mi  nu că Iti pregatesc ție de mâncare.
-Dar parcă trebuia sa ajuti personalul.
-Da, cand este si el activ.

In încapere își face apariția Dylan.
Tisha se apropie de el și își așează o palmă pe umărul lui ca apoi să-și limbe vârful unghiilor pe pieptul său dezgolită

Alesese să îmbrace doar o simpla pereche de pantaloni de trening.

-Iubitule, i-am spus acestei servitoare să îmi pregătească micul dejun însă s-a împotrivit!
Pufnesc neinteresată și depun efortul de a nu-mi desfigura expresia în una plină de dezgust la auzul glasului său pițigăiat.
- Servitoare? Mai bine uită-te la tine și după aceea să vorbești.
Ii trântesc cuvintele furioasă
-Tu mai bine..
Dorește Tisha să-mi ofere replică dar este întreruptă de Dylan.
-Tisha, ar fi mai bine să te duci să te schmbi.
Pufnește la rândul ei nervoasă înainte de a părăsi încăperea.

Mă întorc pe călcâie, reluându-mi activitatea cu care mă ocupam înainte să fiu distrasă de lipsa de respect de care dă dovadă Tisha.

Tresar ușor în momentul în care îi simt mâinile lui Dylan odihnindu-se pe talia mea.

-Neața iubire!
Îi simt respirația caldă lovindu-mi obrazul.
-Neața.
Il salut la rândul meu.
-Supărată?
-Nici pe departe.
Aleg să-i ofer un răspuns ironic la întrebarea pe care mi-a adresat-o.

În următoarea secundă mă întoarce cu chipul spre el.
Privirile ni se interesează.

-Nu prea te pricepi să minți.

-Nu am nevoie... .
Însă nu apuc să-mi finalizez fraza deoarece își zdrobește buzele de ale mele.
Își mișcă buzele lent încercând să mă înduplece însă rămân fermă, nevrând să-i răspund la sărut.

Imi prinde buza inferioară între dinți, mușcând-o și obținând din partea mea un icnet.

Trupul imi este cuprind de o căldură stranie, străină.
Imi pierd mâinile în părul său mătăsos și mă las săltată pe blat.

Picioarele mele îi cuprind talia iar gurile noastre continuă să se guste.

Atunci când punem capăt sărutului, din cauza lipsei de aer, imi simt buzele ușor umflate, vâcnind ușor dar parcă tânjind dupa cele ale lui Dylan.

-Chiar aveam nevoie de asta iubire, ai un gust atât de dulce.

Cuvintele sale reușesc să-mi facă obrajii să se înroșească.

M-a ajutat să ajung din nou cu picioarele pe gresia rece.

Am incercat să-mi ascund stânjeneala evitand contactul vizual.

-Imi face plăcere să te văd îmbujorată. Iti oferă o senzualitate aparte.
-O mai taci!
Surâde.
- Ce servim la micul dejun ?
Alege acesta să schimbe subiectul spre ușurarea mea.

-Am pregătit câteva clătite. Dorești?
-Sună bine.

Am cuprins în mâna cu grija o clătită, intinzândui-o însă acesta alege să muște cu poftă din ea.

Chicotesc ușor, gestul părându-mi unul copilăresc.

S-a mai servit cu o îmbucătură din ea.

Nu m-am lăsat mai prejos, ridicând clătită la nivelul chipului meu și mușcând din capătul ce se afla în direcția mea.

Cu toate acestea, clătită imi este șterpelită printr degetele de Dylan ce o mănâncă dintr-o singură mușcătură.

-Nu e corect!
Rostesc încântă.
-Viata nu e corectă.
Mi-o întoarce acesta.

DYLAN

Ajuns în dormitor, gândul imi zboară la Lucy.

Atitudinea și caracterul ei la prima vedere nu trădează vreo traumă dobândită în urma anilor petrecuți sub supravegherea lui Daniel.

Cu toate acestea aleg să nu mă las îndulcit de acestea.

De a lungul vieții fiecare persoană a purtat alături de ea un set de măști.

Fiecare dintre noi a fost liber să și le aleagă fiind conștient că le va folosi și manevra dupa bunul plac.

Însă mulți aleg să și ascundă cruzimea și adevăratele intenții sub o mască ce lasă la vedere o persoană amabilă, înțelegătoare și cel mai important, convingătoare că nu ar putea comite vreun rău nici măcar unei persoane ce i-ar fi greșit.

Imi pescuiesc telefonul dupa noptieră și-l apelez pe Mike.

Este una dintre rarele zile în care am timp să respir și să-i acord minții răgazul necesar de a analiza ultimele evenimente și îndatoririle mele în viitorul apropiat.

După o scurtă convorbire telefonică în care Mike, curios din fire, a dorit să știe câteva amănunte despre Lucy, fiind la curent cu decizia mea, ne-am hotărât să ne vedem în barul nostru obișnuit.