Iubirea nu e de mine. Sau e? (FINALIZATĂ)

Tipul misterios

Kate POV:
   Am stat prea mult in casa zilele astea. Acum ca sunt din nou acasă trebuie sa profit și sa recuperez cei doi ani pierduți.
   Îmi iau geanta, cardul de credit și decid sa merg in mall.
   Ies din casa închizând usa după mine și un zambet larg îmi apare pe chip.
   Doamna Edna, vecina de vis-a-vis se afla in grădina sa și își uda trandafirii rosii. Mi-a fost dor de bătrânica aceasta buna!
   Când eram mică mereu îmi oferea bomboane și mereu vorbește cu mama și îi da sfaturi. Este femeia pe care stiu ca ma pot baza dacă am nevoie de un sfat vreodată.
   Când își ridica capul și privește spre casa noastră, chipul i se luminează. Stiu ca se bucura sa ma vadă aici.
E-Kate, fetița, ce mare te-ai făcut!
   Când ajung in dreptul ei îmi oferă o imbratisare de care îmi era dor.
K-Cât ma bucur sa va vad! Ce mai faceti?
E-La fel de bine ca acum 2 ani când ai plecat cu ai tai. Am fost foarte suparata ca nu v-ați deranjat sa ma anuntați. As fi vrut sa va vad pentru ultima oară!
   Cuvintele ei sunt ca un cuțit. Îmi pare așa rău ca am întristat-o pe aceasta bătrânica!
K-Acum sunt aici și nu o sa mai plecam! Rămânem vecinii dumneavoastră!
E-O veste buna pe ziua de azi! Tu și parintii tai îmi sunteți foarte dragi! Mai ales tu, tânăra domnișoara, te consider nepoata mea!
   Adevarul este ca de mică mi-a fost ca o bunica, chiar dacă nu o vedeam prea des.
K-Cum de m-ați recunoscut?
E-Intr-adevăr, te-ai schimbat radical, dar vezi tu, Kate, ochii nu se pot schimba. Ai aceeași privire tandră!
   Ce cuvinte...o ador pe doamna Edna!
K-Aveți noutăți picante sa îmi dați? Am lipsit 2 ani pana la urma!
E-A fost liniște fetița, dar ar fi ceva de menționat.
K-Serios? Uimiți-ma!
E-De când ai plecat, in fiecare zi la aceasta ora, un tânăr vine pe aceasta strada, se oprește in fata casei tale și o privește timp de 10 minute. La început am crezut ca este un hot care si-a dat seama ca nimeni nu locuiește acolo si mereu eram pregatita sa sun la poliție. Dar nu făcea nimic rău, doar privea casa si după pleca pur si simplu. Dar mereu îi observam chipul. Era un chip distrus, trist.
   Informația data de doamna Edna îmi face pielea de găina, picioarele sa tremure ușor și palmele sa transpire. Cine este dubiosul care da târcoale casei mele timp de 2 ani? Nu am observat pe nimeni de când am ajuns.
   Gândul mi-a zburat la el la început dar el nu ar face asta. Sigur ma uraste!
E-Oh, acesta este tânărul pe care îl vad zilnic de când ai plecat!
   Bătrânica arată cu degetul in spatele meu și când ma întorc sa vad cine e urmăritorul, geanta îmi cade din mana și o lacrima îmi cade instant din ochi. Nu pot sa cred ca e el! Aici, in fata mea, acum!
    Christian Slayer. Ai rămas la fel de frumos și angelic.