O singură privire(Jikook)

Capitolul 4

#perspectiva autorului#
Următoarea zi, Jimin si Jungkook trebuiau să plece împreună la scoala, doar ca Jimin era foarte distant si Jungkook putea sa vada asta, dar a preferat să nu spună nimic.
Cand au ajuns la scoala au fost întâmpinați de Taehyung, doar ca acesta rămăsese surprins să-i vadă pe cei doi împreună.
- Hei Jimin...
- Jungkook el e prietenul meu Taehyung dar eu îi spun Tae.
- Oh, ma bucur sa te cunosc.
- Și eu,....Jimin a putut să vadă cum ochii lui Taehyung sclipeau atunci cand se uita la Jungkook.
- noi trebuie să plecăm, ne vedem mai tarziu în clasa, spune Tae tragandu-l pe Jimin după el.
- oh....Ok

- Tae, poti sa-mi spui de ce am venit aici?
- Jimin vreau sa ma asculti, chiar e ceva important pentru mine și nu credeam ca o sa ajung sa spun asta vreodata. Chestia e că totul se întâmplă atât de repede și nu știam că pot sa simt asta...
- Ce e? Spune....
- Cred ca m-am îndrăgostit.....
- Nu vorbesti serios....
- Ba da, si stiu ca poate consideri ca am înnebunit, dar asta simt si ti-am spus tie pentru ca stiu ca o sa ma înțelegi, am nevoie ca tu sa fi alături de mine. Sunt îndrăgostit de Jungkook.
- Oh, Tae....chiar..ma bucur pentru tine.
- Vorbesti serios?
- Da...
- Jimin, nu sti cat de mult înseamnă pentru mine.
- Daca tu esti fericit si eu sunt. Jimin știa bine ca nu trebuie să se mai întâmple nimic intre el si Jungkook de acum si ca Tae merita sa aiba pe cineva care sa-l iubească chair daca asta însemna sa-si ascundă propriile sentimente...
- Crezi ca el o sa simta la fel pentru mine?
- Nu stiu, dar poate ar trebui să mai astepti sau sa-i arăți ce simt pentru el dar sa nu fi foarte evident...
- Am inteles la ce te referi si îți mulțumesc ca esti alaturi de mine, esti cel mai bun prieten al meu. Te iubesc....
- Și eu...Jimin avea un zâmbet trist pe față iar ochii lui erau umezi doar ca Taehyung era prea fericit sa-si dea seama de asta.
- Hei, ochii tai sunt roșii, cred ca e din cauza lentilelor.
- Da....E din cauza lentilelor. Deși Tae era cel mai bun prieten al lui, Jimin nu i-a spus de ochii lui, pur si simplu a simțit că nu ar trebui să o facă.
- A, de ce erai cu Jungkook?
- Sti ca ti-am spus că o sa vina un var de-al lui Namjoon?
- Adică, Jungkook e varul lui Namjoon?
- Da, si chiar nu stiu de ce nu mi-am dat seama mai devreme.
- Deci voi doi o sa stati împreună?
- Da, dar nu-ti face griji, Jungkook nu e nimic mai mult decât o cunostinta sau un prieten.
- Hei, nu ma gândeam la asta oricum.
- Oh...
- haide, trebuie să mergem, mai sunt 5 minute si o sa înceapă ora si nu vreau sa întârziem.
- de cand esti tu asa?
- De cand a venit Jungkook si vreau sa stau cât mai aproape de el.
___________________________________________
Cand au intrat în clasa au văzut că Jungkook nu era dar acesta a intrat cu profesoara imediat după ei.
- Bun, copiii. Ieri, Jungkook nu a apucat sa-si aleaga un loc asa ca, e cineva care vrea sa stea cu el?
- Da, eu...
- Oh, Taehyung esti sigur ca Jimin nu o sa se supere ca o sa stea singur?
- Da, sunt sigur. Taehyung l-a ignorat pe Jimin, nu-i pasa daca Jimin era de acord sau nu.
- Ok atunci, Jungkook mergi lângă Taehyung iar tu, Jimin mergi in ultima banca.
Pe tot parcursul orei, Tae si Jungkook au vorbit tot felul de lucruri doar ca uneori Jungkook se uita la Jimin. De fiecare dată când se uita la el putea sa-si dea seama că ceva nu e in regula.

După două ore era în sfârșit pauza de prânz.
- Jungkook vrei sa mergem impreuna, asa o sa pot sa ți-i prezint si pe ceilalti prieteni ai mei.
- A da, de ce nu...
- Ok, haide.
Cand Jimin a mers la cantină i-a văzut pe prietenii lui stand cu Taehyung si Jungkook.
- A, Jimin ai venit...
- Da... Jimin a vazut ca toate locurile erau ocupate si nu mai avea unde să stea.
- te superi daca astăzi o sa stai singur sau nu stiu, nu mai sunt locuri si...spune Taehyung, privindu-l pe Jimin.
- Nu...oricum nu-mi era foame, o sa plec ne vedem in clasa. Normal ca Jimin a mințit, dar nu voia sa-i strice dispoziția lui Taehyung asa ca a decis ca e mai bine sa plece.
- Esti, sigur ca esti ok? Daca vrei pot sa plec eu, oricum asta era locul tău.
- sunt bine Jungkook, si nu ar trebui să te simti vinovat, până la urmă trebuie să-ți faci si tu prieteni. Jungkook nu a putut decât sa aprobe din cap si sa priveasca in jos.
- A și Jimin, ochii tai sunt iar rosii din cauza lentilelor,ar trebui să renunți la ele, pot sa-ti faca rau.
- Ai dreptate...oricum , o sa plec acum.
Jungkook știa foarte bine de ce ochii lui Jimin erau rosii si nu era din cauza lentilelor cu siguranta.
______________________________________