O singură privire(Jikook)

Capitolul 21

#Perspectiva lui Jungkook#

Au trecut deja 4 luni de atunci. 4 luni in care am simțit că mă sting pe zi ce trece si stiu ca in ritmul ăsta o sa ma prăbușesc. Poate ca ceea ce am facut nu a fost cel mai bun lucru pentru mine dar pentru el cu siguranță a fost. Eu cred ca persoanele la care țin sunt mult mai importante decat mine, asa ca atâta timp cât el e bine fără mine, atunci si eu voi incerca sa fiu bine, deși în acest timp am tot crezut ca va fi bine si nu a fost chiar deloc. Nu trece o clipă fără să mă gândesc la el. Nu mai stiu nimic legat el. Am plecat de la Namjoon, am decis ca e bine sa stau cat mai departe, acum lucrez si locuiesc singur. Din clipa în care l-am pierdut pe el, zilele mele sunt le fel de parca fiecare zi e aceași. Imi doresc atât de mult sa il vad, sa stiu ca e bine si ca zambeste din nou dar imi e frica. Imi e atât de frica ca mă va privi si ca isi va aduce aminte tot. Toate clipele oribile prin care a trebuit să treacă din vina mea, fiecare moment care l-a făcut să sufere, fiecare lacrimă  pe care a varsat-o. Prezența mea în viața lui a distrus tot, a șters si ultima picătură de fericire pe care o mai avea si nu pot decat sa ma urăsc pentru asta.

Stiu ca probabil el nu o sa-si mai aduca aminte de mine niciodată, dar stiu ca iubirea pe care am trăit-o nu va dispărea nicioadata din inima lui, si ca desi a uitat tot, într-o zi inima lui o sa-i dea un semn cum ca cineva lipsește si poate ca atunci isi va da seama ca cineva l-a iubit asa cum nimeni nu o sa-l mai iubească.

Ziua aceea în care l-am dus la spital, a fost una dintre cele mai oribile zile din viata mea. Kihyun a iesit din sala de operații si ne-a spus tuturor ca...

" Jimin a trecut peste operatie, datorită lui Jungkook, doar ca...Jimin si-a pierdut memoria. Nu isi mai aduce aminte nimic din ce s-a întâmplat, nu isi mai aduce aminte persoanele pe care le-a intalnit in ultimii ani si...Nu si-l mai aduce aminte pe Jungkook"

Mereu imi trec prin cap aceste cuvinte, faptul că Jimin a uitat cine sunt, aceste cuvinte care nu vor sa dispară si vor doar sa ma faca sa sufăr si mai mult decat o făceam deja. Dar astea nu au fost cuvintele care m-au durut cel mai mult  ceea ce a urmat dupa mi-a sfâșiat inima in mii de bucăți.

"- cum adică.... Nu isi mai aduce aminte de mine? Spun eu cu lacrimi în ochii.
- Jungkook îmi pare rau dar se pare ca Jimin a ales să nu-și mai aduca aminte de tine. Ceva din inima lui a vrut să pună capăt suferinței. Fiecare pacient cand patește asa ceva vrea să-și scoată din cap lucrul care l-a rănit cel mai mult. Iar fiecare rană a lui era legată de tine, Jungkook. Iar mintea si inima lui au considerat că tu nu mai ai loc acolo si ca tu pentru Jimin ai fost suferința. Imi pare rau ca spun asta, dar cel mai bine pentru el ar fi ca tu sa pleci pentru totdeauna din viața lui.
- Dar...
- Așa e cel mai bine, Jungkook. Uita-l pentru ca el a facut-o deja...Si crede-ma ca asta a fost alegerea lui, nimeni nu l-a obligat să facă asta....asta e tot ce am avut de spus. Încă o dată îmi pare rau...."

Si acela a fost momentul cand am pierdut tot. Prima dată mi-am pierdut familia, apoi mi-am pierdut prietenii iar acum Am pierdut tot ce iubeam pe lumea asta...pe Jimin.

Imi aduc si acum aminte cum Jin Nu a așteptat o secundă in plus si tot ce a facut  a fost sa ma alunge, si sa spuna ca nu vrea sa ma mai vada niciodată în preajma lui Jimin, si ca daca voi îndrăzni să mai vin vreodata lângă el se va asigura ca voi suferi la fel de mult cum suferă el acum. Stiam ca merit aceasta suferinta dar am zis ca e mai bine sa ascult ceea ce Jin a spus si sa stau departe.
Doar ca Jin nu stie ca eu acum sufăr la fel de mult ca si el, poate chiar mai mult dar ca de obicei ceea ce simt eu nu mai contează asa de mult, nu de parca a contat vreodata.

De cand sunt singur mi-am vărsat suferinta in muzica, am început să scriu tot ceea ce simt și să las muzica sa-mi încălzească inima. Iar de multe ori în mintea mea este doar melodia pe care obișnuiam sa o cânt mereu atunci cand Jimin nu se simțea bine si nu putea să doarmă. Mereu adormea cu un zâmbet pe buze atunci cand cântăm acest cântec.