O singură privire(Jikook)

Capitolul 16

# Perspectiva autorului#

- Jimin unde ai fost pana acum? Spune Jin, atunci cand l-a văzut pe Jimin intrând pe usa.
- Hyung am întârziat doar jumătate de oră...
- stiu asta, dar ai întârziat. Dacă s-a întâmplat ceva, spune-mi.
- Nu s-a întâmplat nimic...
- Stiu ca ma minti.
Jin s-a apropiat de Jimin, lundu-l în brațe.
- Jimin după tot ce s-a întâmplat, nu pot sa nu-mi fac griji pentru tine. Nu vreau sa imi ascunzi ceva. Tu esti tot ce mai am si chiar vreau sa fi fericit. Nu stiu ce m-as face daca ai păți ceva.
- Hyung, sunt bine...Nu trebuie sa-ti faci griji...

Cand Jin s-a desprins din îmbrățișare, a putut să vadă un semn pe gâtul lui Jimin.
- Jimin, ce e asta?

- nu e nimic.
- Jimin ti-a facut cineva ceva?!
- Au fost niște băieți dar sunt bine acum.
- Cum adică, esti bine?! Cum ai reusit sa scapi de ei?
- M-a ajutat cineva...
Jimin privea tot timpul în jos pentru ca Jin si-ar fi dat seama daca l-ar fi privit în ochi.
- Cine?
- Nu stiu...
- Jimin uita-te la mine.

Jimin si-a ridicat privirea, pentru ca Jin ar fi insistat toată ziua daca nu o făcea.
- Te mai întreb o dată. Cine?
- Jungkook...
- Eram sigur. Jimin ti-am spus sa nu iesi afara. Si-a dat seama ca erau tu?
- Cred ca da....
- De acum nu mai pleci nicăieri. O sa Creadă că i s-a părut și gata.

- Hyung!! De ce trebuie sa stau tot timpul închis în casă? Stiu deja ca Jungkook nu e vinovat de nimic. Imi e dor de el. Cand l-am văzut am vrut sa-l iau in brate si sa nu-i mai dau drumul. Nu pot sa mai mint, Hyung. Vreau sa ma duc sa-l vad.
- Jimin Sti foarte bine ca nu poti.
- De ce?! Nu-mi spune că tie nu iti e dor de Namjoon!!! El nu a greșit cu nimic, niciunul din ei nu a facut-o, dar cu toate astea continuam sa ne ascundem. Nu mai suport!!
- Jimin tot ce vreau e sa-ti fie bine Si a fi fericit.
- Și ti se pare ca sunt?! In astea patru luni am simtit ca o iau razna. Plângeam în fiecare seară Si inca o fac. Sti foarte bine ca eu nu pot sa traiesc fără Jungkook. Sti conexiunea dintre mine si el ceva ce tu încerci să distrugi Dar stiu foarte bine ca asta nu se poate si sunt sigur ca Jungkook simțea că încă trăiesc. Hyung inteleg ca vrei sa ma protejezi dar nu poti sa ma faci sa nu-l mai iubesc pe Jungkook. Imi e dor de el. Nu vezi ca decizia asta pe care tu ai luat-o nu ne face decât rau? Uita-te la noi, nu am mai fost fericiți de atunci, nu e nimic bun în toată situatia asta. Nu iti e dor de zilele alea?
- Jimin si mie imi e dor de Namjoon dar...
- Nu trebuie să fie nici-un dar. Hai sa mergem sa-i vedem.
- Ce? Acum?
- Da, Hyung.
- Jimin tu crezi ca iei o sa ne accepte asa cu brațele deschise. Mai ales că ei au crezut ca tu ai murit. I-am făcut sa se urască pe ei înșiși fără ca ei să fi facut ceva. Nu cred ca e atât de simplu pe cât crezi tu.
- Asculta-ma si pe mine macar o data. Te rog...
- Bine, hai sa o facem.
- Tu vorbesti serios?
- Da.
Jimin l-a luat pe Jin in brate lasandu-l pe acesta fără aer.
- Jimin daca nu o sa-mi dai drumul nu cred ca o sa mai pot sa merg.
- oh...scuze.

O ora mai tarziu, Namjoon era în sufragerie cand deodată a auzit soneria.
- E deschis.
Cand Namjoon a vazut cine era nu a putut decât să se uite la el si sa nu spuna nimic.
- Namjoon...
- Ce cauti aici?
- Namjoon eu...
- daca ai venit să mă Învinovățești iarăși pentru tot, poti sa pleci. Stiu deja ca tu crezi, ca eu am distrus tot.
- Am venit sa-mi cer scuze...
- Ce?
- Nu e vina ta, e vina mea.
- Ce tot spui?
- Jimin nu a pățit nimic, ba chiar e si el aici a intrat pe usa din spate ca sa meargă în camera lui Jungkook.
- Adică...
- Jimin nu a murit. Am mintit pentru ca am vrut sa-l iau pe Jimin de langa Jungkook. Am vrut sa-i fac un bine dar am gresit. Jimin nu a mai fost bine încă din ziua aia. Namjoon imi pare rau. Stiu ca ce am facut e prostesc dar Jimin m-a facut sa inteleg ca fara persoana pe care o iubesti, totul e oribil. Nu iti cer sa ma ierți, vreau doar sa sti ca imi pare rau și poate într-o zi ma vei putea ierta. Poate vom fi prieteni cândva...
Am sa plec, scuze ca am venit aici fără sa anunt...
Jin s-a întors vrând să plece doar ca Namjoon l-a oprit, lundu-l de mana.
- Cum poti sa-mi ceri sa fim prieteni? Am simtit ca o iau razna fără tine si tu pleci asa?
- Namjoon, eu...
- Tu ce? Uita-te la mine si asculta-ma bine. Ok?
- Bine...
- Te iubesc, nu vreau sa mai iesi pe usa asta niciodată.
- Dar...
- fără dar....
- Namjoon si eu te iubesc dar...
- Ce?
- Nu pot sa stau tot timpul în casă.
- Despre ce vorbesti?
- Păi ai spus sa nu mai ies pe usa.
- Sti la ce m-am referit.
- Tu chiar ma ierți?
- Nu cred ca mai are rost sa-ti raspund. Sa nu mai pleci de lângă mine, bine?
- Bine...
- Promiti?
- Promit.