Pentru a înțelege această carte, vă rog citiți prima dată "Text me mr. F". Pentru că acesta este volumul II.
Din volumul anterior:
După ce Kentin răbufnește și într-o criză de nervi distruge Pământul și încâ câteva tărâmuri, Relict și Fedeon înc...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Mi-am deschis ușor ochii, mă durea puțin capul și simțeam o greutate pe piept, m-am uitat pe jos văzându-l pe Melhior dormind pe pieptul meu, m-am uitat sub pătură, făcând ochii mari când observasem că lipseau toate piesele de vestimentație, ce dracului făcusem? Era dimineață și probabil Kevin și Sasha se treziseră.
—Melhior, trezește-te! Am spus scuturându-l ușor.
Nu avea forma de copil, iar asta mă îngrijora puțin, nu aș fi vrut să intre cineva în cameră și să îl vadă așa, și mai ales, pe amândoi în ipostaza asta.
—Ce e Satir? Mârâi somnoros.
—Ce am făcut azi noapte? L-am întrebat, deși știam parțial răspunsul.
—Ne-am tras-o, ce dracu să facem Satir? Întrebă oftând.
—De ce nu îmi amintesc nimic? L-am întrebat ridicându-mă în capul oaselor.
—Uite ce e Satir, treaba e simplă, spuse ridicându-se din pat, pușcă din degete iar în mai puțin de o secundă era îmbrăcat și sub forma aceea de copil răsfățat. Tu mi-o tragi, când am eu chef, fără refuz, iar eu îți șterg amintirile doar din acea perioadă, mă îndoiesc că vrei să îți amintești asta. Dar știi bine că totul are un preț scumpul meu Satir, până vin ai noștri îmi vei da atenție doar mie și atât, iar secretul tău va rămâne în siguranță, continuă rânjind.
—Du-te dracului! Am mârâit printre dinți uitându-mă urât la el.
—Ah, iar făcând asta, Kevin al tău va rămâne în siguranță. Spuse iar rânjetul de pe buze i se mări.
—Nu știu despre ce vorbești. Am spus făcând pe prostul, dar nu prea îmi ieși.
—Știi că îți pot intra în minte printr-o simplă atingere. Spuse fluturându-și degetele prin fața mea, după care se întoarse părăsind dormitorul.
Copil obsedat, știam ce îi poate capul. Copilul ăsta era malefic, era mult mai rău față de mine, nu voiam să îi facă rău lui Kevin, deși știam că, Kevin nu era prost, și nici slab, de asta puteam fi liniștit, până la urmă era un Juvelin, iar asta spunea totul despre el. Am oftat îndreptându-mă spre dulap și luându-mi primele haine pe care le găsisem, nu aveam chef de nimic, tâmpitul ăsta îmi stricase deja toată ziua. Ce porcărie, de ce trebuia eu să am grijă de un handicapat ca el, auzi, vrea atenție. Am mârâit lovind cu pumnul în peretele de lângă ușă, ca mai apoi să părăsesc dormitorul, am coborât în grabă scările încercând să mă calmez, ei nu trebuiau să mă vadă așa, altfel probabil ar fi bănuit ceva și nu voiam să se ducă totul dracu'.
Am intrat în sufragerie văzându-i pe toți la masă, mai puțin pe Kevin, Melhior mânca o ciocolată iar Sasha îl mângâia pe cap, îmi dădusem ochii peste cap, doar el observă și zâmbi.
