Pentru a înțelege această carte, vă rog citiți prima dată "Text me mr. F". Pentru că acesta este volumul II.
Din volumul anterior:
După ce Kentin răbufnește și într-o criză de nervi distruge Pământul și încâ câteva tărâmuri, Relict și Fedeon înc...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Mi-am ridicat privirea spre cer, norii negri își făcură apariția în scurt timp, iar pe alocuri își mai făcea apariția câte un fulger. Mi-am întors privirea văzându-l pe Kevin, în fața noastră aveam un întreg labirint, iar furtuna doar ne îngreuna situația. Mefisto și Magnus erau la balconul castelului privindu-ne, așteptam doar să dea startul. Kenny era la câțiva metri de noi alături de tata, iar Sasha și Fedeon pe cealaltă parte, perechile erau deja alese. Zehel era alături de Samira, și inevitabil gândul îmi zbură la Melhior, de ce nu se afla aici? Zehel știa că Melhior nu este ce părea a fi, și totuși lipsea, și nu îi stătea în fire să îl lase singur, era copilul lui răsfățat și prețios, sau poate îi era teamă de ceva anume?
—Sau poate ar trebui să nu te mai gândești la el.
Spuse Kevin printre dinți, era încruntat iar maxilarul îi era încordat, arată de parcă tocmai și-ar fi dorit să mă omoare. Îmi citise gândurile, detestam că el avea această abilitate iar eu nu, însă se întâmpla doar când mă atingea, de asemenea îmi putea vedea și amintirile. Însă nu reușa să o facă mereu, își putea controla abilitățile dor parțial, la fel și eu, uneori detestam asta.
—Gelos?
L-am întrebat apărându-mi pe buze un zâmbet jucăuș.
—Nu îmi pasă.
Spuse întorcându-și privirea, însă i se putea citi ușor frustrarea și gelozia pe chip. După ce vom ieși din acest labirint stupid, îi voi arată eu gelozie, rânjisem la acest gând, aproape că nu îmi păsa dacă câștigam sau nu.
—Cunoaște-ți deja regulile jocului, nu încercați să trișați și nu faceți schimb de parteneri, astfel riscați să fiți descalificați, de asemenea nu vă lăsați pradă sentimentelor și slăbiciunilor voastre, succes!
După cuvintele lui Mefisto, un sunet puternic se auzi, competiția începuse, mi-am întors privirea spre Kevin dar acesta mi-o luă înainte intrând în labirint, nu era cazul să fie supărat acum, trebuia să rămânem împreună. Mi-am dat ochii peste cap urmându-l, mă privi cu coada ochiului, însă mă prefăcusem că nu îl observ. Dacă ar fi fost supărat puțin mai târziu, aș fi rezolvat asta, dar nu aici, nu în acest mod. Însă la dracu', îmi dormeam atât de mult să io trag! Am oftat încercând să îmi eliberez mintea, dar îmi era atât de greu cu Kevin prin preajmă. Adesea îmi reveneau în minte acele momente, și nu înțelegeam de ce, mi-am tras-o cu atâția, și abia dacă îi mai recunoșteam după ceva timp, însă Kevin e altceva, la primul contact cu el, am avut un sentiment atât de divin, nu știu ce a fost mai exact, însă a fost superb.
—Oh, perfect, o înfundătură!
Auzisem vocea lui Kevin, trezindu-mă din gânduri. Își întinse mâinile ridicându-și privirea spre cer, stropii de ploaie se loveau de pielea sa, iar el scrâșni din dinți.
—Vrei să mă ajuți să găsesc ieșirea și să mergem odată de aici?
—Ți se pare că te încurc? L-am întrebat ridicându-mi o sprânceană.
—Poate că dacă Melhior ar fi fost aici, pe el l-ai fi băgat mai mult în seamă.
Șii.. o spusese, oh era atât de gelos, eram amuzat de atitudinea sa, însă începea să exagereze cu asta. Am ridicat din umeri făcând cale întoarsă, nu aveam de gând să mă contrazic cu el acum, nu am fi ajuns nicăieri.
—Deci asta e? Pur și simplu mă ignori?!
Tu erai cel care o făcea-i...
—Ce vrei Kevin? Am întrebat plictisit, acum cel mai probabil va urma o ceartă din cauza deamatismelor sale.
—Ce sunt eu pentru tine Satir?
Și începem. Am oftat întorcându-mă spre el, ce era el pentru mine? O partidă de sex? În niciun caz nu aș putea să-i spun asta, o voi regreta pentru tot restul zilelor mele, și îi voi răni sentimentele, a fost perfect? Da, dar adăugând asta, nu ar schimba cu nimic situația.
—Ești fratele meu Kevin.
Mi se părea cel mai bun răspuns pentru un moment.
—Fratele tău, cel cu care ți-ai tras-o?
Kevin-1, Satir-0. Nu voi putea evita acest subiect la nesfârșit.
—Mi-a plăcut Kevin, și sunt convins că și ție, de ce trebuie să complici mereu lucrurile?
—Deci ne-am tras-o și asta a fost tot?
—Da. Nu îmi place să mă complic și nici nu am de gând să te mint.
—Uou, păi, ai fost mai sincer decât în general. Spuse sec trecând pe lângă mine.
Asta voia să audă? Și acum ce? Am mârâit făcând cale întoarsă, tensiunea dintre noi era una prea mare, iar dacă avea de gând să treacă prin asta de unul singur, nu îmi păsa, eu aveam de gând să caut ieșirea și să mă car de aici, aș fi preferat să nu particip. Șuvițele argintii mi se lipeau de frunte, stropii de ploaie deveneau din ce în ce mai deși, iar aerul rece îmi provoca fiori prin tot corpul.
—Satir..Ssatir...
Auzisem o voce slabă, o siluetă întunecată își făcu apariția printre stropii de ploaie, statu pe loc câteva secunde, după care chicoti începând să fugă într-o altă direcție a labirintului.
—Hei, așteaptă!
Am strigat, însă nu se opri, am început să alerg în acea direcție, dar nu mai era acolo.
—Boo!
Am tresărit întorcându-mă instant, am făcut ochii mari privind ființa din fața ochilor mei, stătea cu capul în jos, ochii îi era mari și negri, fără pic de culoare, nu îmi dădeam seama ce era, mă privi începând să rânjească.
— Cei aleși sunt aici Însă nu e de ajuns Unul lipsește Iar unul rătăcește Al treilea nu răzbește Balanța dintre sentimente și rațiune Stă să cadă Tic-tac războiul bate la poartă Balanța dintre pace și răzbunare Se clatină Cei aleși ce întâmpină? Crime, răzbunare Sau pace și iubire Soarta a miliarde de ființe Stă în mâinile celor aleși! Vocea sa părea a fi inumană, ce era asta mai exact? Cine sunt cei aleși? Ființa dispăru, lăsându-mă confuz, un război?
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Ce credeți că vrea să spună prin acele rânduri? 🤫 hihi, v-am spus că nu va fi totul roz.
