O Alpha

Capitolul 18

- Alpha , suntem atacati ! striga un gardian panicat.

Dawson tresare si se ridica rapid in picioare , maraind niste comenzi spre gardian. Cei doi ies din vila , lasandu-ma singura. Ma ridic si eu , mergand spre geam. Zeci de varcolaci din haita noastra se aduna , maraind amenintatori. Observ in centrul haitei cativa varcolaci straini , insa nu ii pot vedea prea bine de aici. Ma incrunt si ies din bucatarie , fugind spre usa. Stiu ca nu pot sa lupt , insa nu vreau sa stau ascunsa ca o lasa.

"Ramai in casa !" maraie Dawson.

Dawson si-a folosit vocea de Alpha ca sa ma faca sa il ascult si aproape ca am acceptat. Aproape. Deschid larg usa si ies afara , mergand printre varcolacii adunati. Il zaresc pe Dawson ce statea in fata tuturor varcolacilor , alaturi de Axel care nu stiu cand a iesit din casa. Cei ce vor sa atace haita sunt in numar mic. Asta ma face sa ma intreb daca este cu adevarat un atac... In fruntea varcolacilor adversari se afla un Alpha , o Luna si un Beta. Ma apropii de Dawson care , cand mi-a simtit mirosul , m-a apucat strans de mana si ma tinea in spatele sau.

- Ce cautati aici ? intreaba el enervat.

- Nu suntem aici ca sa va atacam ! zice celalalt Alpha.

Privesc confuza Luna , ea privind insistent cum Dawson ma strange de mana , insa fara sa imi poata vedea fata. Alpha-ul a spus clar ca nu vrea sa ne atace , insa Dawson continua sa ma tina in spatele sau. Imi dau ochii peste cap si ma ridic pe varfurile degetelor , privind peste umarul lui Dawson. Toti varcolacii straini isi indreapta privirea spre mine. Ii analizez pe fiecare in parte. Imi dau seama brusc ca Beta-ul asta e acelasi Beta pe care l-am vazut in oras.

- Tu ! tip eu indignata.

Ma departez de Dawson si merg in fata lui , privind acuzator Beta-ul care s-a holbat la mine in oras. Sufletul meu pereche isi pune mainile pe umerii mei si ma trage inapoi , tinandu-ma aproape de el. Privesc confuza Alpha-ul si Luna ce aveau lacrimi in ochi.

- Fetita mea ! striga Luna.

Femeia fuge spre mine si ma ia din bratele lui Dawson , imbratisandu-ma strans. Inghet bulversata. Nu am idee cine e si de ce ma strange in brate. Femeia isi pune mainile pe obrajii mei , privindu-ma in ochi. Observ ca are ochii negri si parul castaniu , ambele avand aceeasi inaltime. Aratam... aproape la fel. Toti varcolacii astia mi se par extrem de cunoscuti. Il privesc pe Alpha , vazand ca s-a apropiat de noi. De ce Dawson ma lasa sa stau atat de aproape de ei ?

In acel moment mi-am dat seama de ceva. Ii cunosc pe varcolacii astia pentru ca i-am mai vazut candva. Sunt parintii mei adevarati. Femeia asta e mama mea. Ochii mi se umplu de lacrimi , insa nu sunt lacrimi de fericire.

- De ce m-ati abandonat ? intreb eu , departandu-ma de ei.

Luna isi pune mana la gura , lacrimi cazand pe obrajii ei.

- Nu te-am abandonat. S-a intamplat...

Pufnesc si ma intorc pe calcaie , ocolind varcolacii si fugind. Il aud pe Dawson strigandu-ma , insa nu ma opresc. Alerg spre vila , ascunzandu-ma in spatele ei. Ma asez pe iarba , strangandu-mi genunchii la piept. Las lacrimile libere. Unde m-au lasat parintii mei ? Cum naiba am ajuns in haita aia ucigasa ?

Simt doua brate puternice ridicandu-ma de la pamant si asezandu-ma pe ceva. Ma ghemuiesc la pieptul lui Dawson , el mangaindu-ma incet pe par. Alpha-ul ma saruta lung pe frunte.

- Asculta povestea parintilor tai. sopteste Dawson. Considerand reactia lor , cred ca le-a fost foarte dor de tine.

Daca ma gandesc mai bine , cred ca mai bine nu plecam. Pur si simplu eram atat de socata incat nu m-am gandit ce fac. Oftez si imi sterg lacrimile cu podul palmei.

- Ai dreptate. Ar trebui sa vorbesc cu ei. mormai eu.

Dawson ma saruta scurt pe buze , apoi se ridica in picioare cu mine in bratele sale. El ma lasa jos , apoi incepem sa mergem spre intrarea in vila. Dawson spunea ca parintii mei sunt inauntru. Inspir adanc , facandu-mi curaj , si intru in vila , indreptandu-ma spre living. Dawson e in spatele meu. A spus ca inca nu are destula incredere in parintii mei ca sa ma lase singura cu ei.

Parintii mei se ridica in picioare atunci cand intru in living. Merg rapid pana la ei , luandu-i intr-o imbratisare stransa. Si ei ma strang puternic , eu reusind sa simt tot dorul lor pentru mine.

- Sa ne asezam. propun eu.

Ne asezam cu totii pe canapea , eu stand intre mama si Dawson. Luna imi ia mainile in ale sale , privindu-ma atenta.

- Eu sunt Kate , iar tatal tau e Edward. Te-ai nascut intr-o haita frumoasa care acum e distrusa. Edward e un Alpha , insa eu sunt o vrajitoare...

Simt cum raman fara aer , povestea mea preferata trecandu-mi rapid prin minte. Numele personajelor din carte erau Edward si Kate , un Alpha si o vrajitoare !

- Eram cu totii intr-o sala de bal , iar copiii stateau intr-un colt. soptesc eu , amintindu-mi fiecare detaliu din cartea mea preferata. O haita a atacat , iar toti varcolacii au murit , mai putin o fetita ce a fost adoptata de o femeie.

- Iti amintesti ? intreaba tata plin de speranta.

- Imi cunosc propria poveste dintr-o carte si nu aveam idee ! realizez eu. Eu sunt fetita adoptata , nu-i asa ?

- Te-am cautat luni in sir prin fiecare haita , insa nu te-am gasit nicaieri. Credeam ca esti moarta. sopteste Kate , lasandu-si capul in jos. Pana cand Josh , Beta-ul nostru , a spus ca a vazut o fata asemanatoare cu mine in oras. Am stiut ca esti vie.

- Care trebuia sa fie numele meu ? intreb curioasa.

- De fapt , inca nu aveai un nume. Eu si tatal tau inca nu ne-am decis cum sa te numim. zice mama surazand.

- Stai ca nu inteleg. Ayame e varcolac sau vrajitoare ? intreaba Dawson care a tacut pana acum.

- E amandoua. Ayame e o Alpha cu puteri de vrajitoare.

Asta va fi interesant...