Epilog

3.8K 213 108
                                    


Pufnesc si ma ridic in sezut , privind spre geam. Soarele abia a inceput sa rasara , dar eu sunt deja treaza. Nu am putut dormi toata noaptea. Grijile mi se invart ca un nor prin cap. Dominic a ivit frica in mine cand ne-a spus ca cineva a intrat pe teritoriu. Sa nu mai spunem ca acel cineva a ajuns pana la mine... Si mai e si fosta mea haita care ne tot ameninta. Oftez si imi trec o mana prin par intr-o incercare esuata de a-l aranja. Arunc o privire spre Dawson care dormea linistit. Zambesc scurt si trag mai bine patura peste el , apoi ma ridic in picioare. Merg silentios pana in dressing , luandu-mi de acolo niste haine , apoi fug in baie. Analizez precauta incaperea mica , amintindu-mi de ce s-a intamplat aseara. Dupa ce ma asigur ca totul e in regula , imi incep rutina de dimineata.

In mai putin de zece minute eram deja in bucatarie , cautand mancare prin frigider. Scot sticla cu lapte , punand-o pe masa , apoi iau dintr-un dulap cerealele mele preferate si un bol. Incep sa mananc , privind plictisita cum primele raze de soare lumineaza bucataria. Linistea din jurul meu marea golul pe care il simteam in piept. Sentimentul ca ceva rau se va intampla persista. Iau o gura mare de aer , sprijinindu-ma de spatarul scaunului. Tresar cand aud pasi in spatele meu. Imi intorc capul , vazandu-l pe Dominic intrand in bucatarie.

- Nu poti dormi ? ma intreaba el , eu aproband. Nici eu.

Vrajitorul ofteaza si se aseaza langa mine. Stam in liniste cateva momente , pana cand Dominic vorbeste.

- Varcolacii aia vor ataca azi. zice el.

- De unde stii ? intreb eu confuza.

- Secretul vrajitorilor. zambeste el.

- Si eu ce sunt ? intreb eu indignata.

- Tu esti mica pentru asa ceva.

Imi dau ochii peste cap , iar Dominic ranjeste. Baiatul se ridica in picioare , mergand spre frigider. In cateva secunde el vine inapoi , tinand in mana o felie de cascaval.

- Considerand dispozitia ta , o sa ghicesc ca nu sunt singurul care crede ca ceva rau se va intampla. spune el.

- Toti vrajitorii pot simti asta ?

- Da. De asta e foarte greu sa surprinzi vrajitorii batrani , care sunt mai puternici.

- Adica tu ? pufnesc eu.

- Candva , toti vrajitorii imi cadeau la picioare. Eram ca un zeu. Majestatea Sa , Dominic Burns.

Dominic priveste tavanul , visand cu ochii deschisi. Zambesc amuzata si ma indrept spre chiuveta , spalandu-mi bolul.

- Din nefericire pentru ego-ul tau , acum nu mai esti rege. spun eu.

- Si ce ? Oricum am tot ce vreau. zice el.

Ma intorc spre el ca sa ii raspund , insa tresar cand vad ca e la mai putin de un metru de mine. Dominic se apropie incet , eu dandu-ma in spate. Inghit in sec atunci cand simt cum ma lovesc de masa. Vrajitorul isi pune mainile pe obrajii mei , ridicandu-mi capul in sus. Ii privesc ochii , urand diferenta noastra de inaltime. Dominic se apleaca brusc si isi lipeste buzele de ale mele. Imi maresc ochii surprinsa. Uit pentru un moment de toate grijile pe care le am , caldura din pieptul meu luandu-mi toate gandurile rationale. Fiori imi trec prin tot corpul , iar semnul de pe incheietura mea emana o lumina slaba.

- Ar trebui sa plec daca mai vreau cap. S-a trezit iubitelul tau. sopteste Dominic , apoi dispare din bucatarie.

*  *  *

Imi scutur capul , fixandu-mi privirea pe un copac din fata mea. Ma concentrez la frunzele verzi si la pasarile ce stau pe crengile subtiri , incercand sa imi scot sarutul din cap. Imi dau o suvita de par dupa ureche , clipind des. Nu pot sa cred ca Dominic m-a sarutat si nu pot sa cred ca mi-a placut sarutul ! Oftez si ma las pe spate pe iarba moale , privind cerul albastru. Dawson se antreneaza cu alti varcolaci , Dominic e undeva prin haita , iar eu sunt in padure , facand nimic. Pur si simplu ma plimbam , sperand sa imi iau gandul de la Dominic , insa nu a functionat. Casc lung si imi inchid ochii , ascultand fosnetul frunzelor si cantecul pasarilor. O briza calda imi loveste corpul.

O AlphaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum