Capitolul 12

1.7K 156 49
                                    

- Deci asa arata trecutul... mormaie Camber , privind cu gura deschisa copacii si cladirile din jurul nostru.

- Ce cauti aici , idiotule !? ma rastesc eu enervata.

- Stii , mereu mi-am dorit sa vad unde plecati voi , Calatorii , cand treceti prin portale. Mi-am luat si eu o piatra alba , cum ai facut tu. zambeste el.

Camber scoate din buzunarul hanoracului pe care il poarta pietricica de o nuanta alba , aruncand-o de cateva ori in sus si prinzand-o de fiecare data. Il privesc socata. Daca scapa din greseala acea piatra si nu e teleportat in Amaris , va ramane aici. Ii iau rapid piatra din mana , Razboinicul privindu-ma confuz.

- Asta va ramane la mine. mormai incruntata.

Pufnesc si ma apropii de el , apucandu-i hanoracul strans. Il privesc urat.

- Stii ca e ilegal ce ai facut ? marai eu. O regula a Amarisului este sa nu ne bagam in treburile altora !

- Eram curios ! zice el , ridicandu-si mainile in semn de predare.

- Ce naiba a fost in capul tau cand ai trecut prin portalul ala !? tip eu furioasa.

- Nu mai dramatiza totul si calmeaza-te. spune Camber , punandu-si mainile pe umerii mei.

- Sa ma calmez ? Cum vrei sa ma calmez cand stiu ca si eu o sa fiu pedepsita din cauza ta ?

- Nu o sa patesti nimic daca nimeni nu afla ca am venit in trecut ! zice el.

- Stii ceva ? Descurca-te singur ! strig eu.

Ii iau mainile de pe umerii mei si ma intorc pe calcaie , mergand apasat in directia orasului. Il aud pe Camber oftand si urmandu-ma , insa il ignor. Scot din buzunarul pelerinei hartia pe care Ethan mi-a dat-o , citind numele strazii pe care trebuie sa ajung. Nu am idee unde e locul asta , dar o sa il gasesc cumva. Camber vine in dreapta mea , privind curios hartia din mana mea. Imi pun gluga pe cap , ignorandu-l in continuare.

- Stii unde trebuie sa mergem ? intreaba el.

Privesc inainte , observand ca ne apropiem de prima cladire. Cateva masini trec in viteza pe langa noi. O femeie si un barbat se plimba in fata noastra tinandu-se de mana , fara sa ne acorde atentie. Camber ranjeste in coltul gurii si imi ia rapid foaia din mana , mergand spre cei doi oamenii. Clipesc des. Nu m-am asteptat la asta.

- Scuzati-ma , stiti unde e strada asta ? Suntem noi in oras si nu il cunoastem prea bine. zice Camber , zambind politicos.

Cei doi aproba si ii spun lui Camber niste indicatii , aratand cu mana spre oras. Razboinicul le multumeste , apoi ma ia de mana , tragandu-ma in fata. Pufnesc si ma departez de el.

- Dupa cum am inteles , ne va lua mai mult de o ora de mers pana acolo. Cred ca ne trebuie o masina. spune Camber ganditor.

- N-am nevoie de ajutorul tau , Ashton. mormai eu.

Incep sa merg mai repede , lasandu-l pe Camber in urma.

- Dar... Nici macar nu stii unde trebuie sa plecam ! striga el.

Continui sa merg , auzind pasii lui Camber in spatele meu. Oameni merg peste tot , unii aproape dandu-ma jos. Zgomotul din orasul asta e infernal , facandu-ma sa ma bucur ca in Amaris e mai liniste. In scurt timp , strada pe care suntem se termina. Drumul se imparte in doua , in stanga si dreapta. Privesc cele doua strazi si decid sa merg spre stanga. Eram gata sa trec strada cand o mana m-a oprit. Camber apare langa mine si ma trage in partea opusa , spre dreapta. Nu pot sa impiedic roseata ce imi acopera obrajii. Oftez si il las pe Camber sa mearga inainte. Recunosc , Razboinicul e de folos , dar nu o sa ii spun asta.

CălătoareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum