Zile negre, zile albe, își fac loc când timpul se revarsă în uitare. Îmi aduc aminte de cele trei secrete care nu mă lasă să cad... Mă trezesc târziu în noapte, sau în rai. Sunt lângă tine, nu-mi mai pasă ce va fi mâine. Te am aici și asta contează... Sau e doar un vis, ca de fiecare dată, un amărât de vis pe care vreau să-l fac realitate sau să-l pierd în timp. Când răsărtul se oglindește în paharul gol, uscat, uitat acolo de câteva zile... Vântul mișcă cearceaful palid aducând nuanțe de nepăsare, un sentiment de deja-vu mă bântuie că acest vis se va repeta la nesfârșit, iar eu sunt captiv în el, în mintea mea.
