Step Brothers III: Inseparably

Capitolul 39

Sara pov.

Mă trezesc buimacă din cauza unor bătăi în ușă. Mă strâmb in timp ce mă ridic de pe canapea și mă întind puțin pentru că sunt al naibii de amorțită. Privesc la repezeală ceasul și realizez că e 9:56 dimineața. Mai mult ca sigur persoana care e atât de insistentă are un nume format din patru litere: Anna.
Mă îndrept spre ușă și o deschid care să mai stau pe gânduri. Rămân surprinsă când persoana din fața mea e curierul.

Sara: Sa ghicesc: Alte flori? Întreb pentru că, de fiecare data in care mă vizita acest curier venea cu flori și un bilețel anonim.

- Exact. Se pare că admiratorul tau secret nu se da bătut. Spune chicotind.

Zâmbesc și intru înăuntru cu florile în mâini. Surprinzător, erau florile mele preferate. Șapte lalele albe stăteau frumos aranjate în hârtia de împachetat roz cu o fundiță de aceeași culoare însă de o nuanță mai închisă. Admiratorul meu incepe să-și de-a seama ce-mi place. Interesant.
O alta surpriză o reprezintă faptul că, in locul unui bilețel scurt, este o scrisoare. Era frumos împăturită într-un plic vintage și sigilat cu o inimă roz. Știe până și culoarea mea preferata. Ăsta da admirator.

"  Iubirii mele secrete

Draga mea, știu că nu prea mai vorbim, dar încă te port in inima mea. Mă gândesc la ce ar fi putut fi intre noi. Poate ne-a fost dat să ne întâlnim la momentul nepotrivit.. In tăcerea nopților îmi aduc aminte de zâmbetul tău, de privirea ta, de tot ce a fost frumos intre noi...Dar simt că orice fac față de tine mai mult de rănește sau greșesc mereu.. Rău e ca nimeni nu-ti da un manual cum sa iubesti, inainte sa iubesti. Iubirea are reguli, are principii, care, daca sunt incalcate, duc la esec sentimental. Am învățat asta pe pielea mea, însă a fost prea târziu. Mă gândesc încontinuu la săruturile tale, la ochii tăi, buzele tale. Mă gândesc la gelozia ta și cum ții vie în mine o flacără care îmi arde inima și simțurile.
Te iubesc așa cum anumite lucruri trebuie iubite, în secret, în adâncul sufletului și în fiecare bătaie a inimii mele.
Îmi doresc să te pot ține acum în brațe, sa te sărut și să te fac fericită.
În câteva ore ne vom revedea. Este cea mai dulce recompensă pentru tot ce fac și pentru toate anxietățile mele.

Te iubesc, frumoasa mea."

Rămân pur și simplu cu gura căscată. Cine mă poate cunoaște atât de bine încât să-mi scrie o astfel de scrisoare? Cine este atât de romantic și folosesc cuvinte atât de dulci? Știu cine. Însă creierul meu mă ține departe de acel nume. In timp ce inima urla și plânge de fericire. Mi-a scris o scrisoare. Și nu ori e scrisoare. Și-a pus tot sufletul în această scrisoare. Până și cuvintele parca sunt scrise diferit față de cum scrie el. Fusese atât de concentrat sa scrie ordonat. Dragul de el.

Încă nu-mi vine să cred că toate acele scrisori și buchete de flori. Toate erau de la el. Cum de nu mi-am dat seama? Cum de nu am recunoscut scrisul, modul în care se exprimă și până și apelativele? Sau poate că în tot timpul ăsta inima mea știa că el este în spatele bilețelelor, dar, din nou, mintea mea voia să se asigure că nu o să-mi mai plângă sufletul așa niciodată.
Las scrisoarea pe masa și merg cu pași mari in dormitor. Deschid dulapul de la noptiera și scot de acolo borcănașul plin cu bilețele pe care le-am primit de-a lungul timpului.
Mă așez în vârful patului și încep să le recitesc pe toate, zâmbind și chicotind că o proasta.

"Dragostea mea pentru tine este dincolo de cuvinte, fără măsură și dincolo de timp. Este pur și simplu infinită."

"Mi-ai schimbat complet viața în toate felurile posibile. Când toate șansele nu erau în favoarea mea, ai intrat și m-ai ținut de mână necondiționat. Pozitivitatea ta m-a schimbat în bine. Te voi iubi pentru totdeauna. Voi fi gata să-mi sacrific viața pentru bunăstarea ta."

" A fi departe de tine este cel mai îngrozitor și cel mai greu lucru pe care l-am îndurat până acum. Știu că suntem destinați să fim împreună, iar despărțirea îmi provoacă o mare durere. Nu voi fi fericit până nu voi revedea fața ta frumoasă, pentru că simt că lipsește o bucată din mine. Până când nu voi auzi din nou vocea ta dulce, vei continua să-mi lipsești mai mult decât mi-a fost dor vreodată de orice persoană din viața mea."

"Vreau să fiu eroul tău, singurul bărbat în care să ai încredere că-și va pune viața în pericol, dacă e nevoie, pentru tine. Ține minte, tu valorezi mai mult decât orice aș putea pierde de dragul tău."

"Mi-e dor de atingerea ta, mi-e dor de parfumul tău, de îmbrățișările tale și de căldura ta. Pe scurt, mi-e dor de tine.."

"Simt cum gândurile și timpul stau în loc când te văd. Mă blochezi cu frumusețea ta. Ești minunată!"

"Ce e prezentul? Ce e viitorul? Nimic fără tine. Te iubesc și de abia aștept să te strâng în brațele mele."

"Vocea ta e sunetul meu preferat."

Și multe altele. Reacțiile mele erau exact ca a unei adolescente care a avut primul sărut.
Însă când primesc mesaj de la Anna revin cu picioarele pe pământ. Îmi spune că în jumătate de oră să fiu gata.
Frate, iar eu fac crize din cauza unor biletele.

Îmi scutur capul și merg la dulap. Aleg primele haine pe care le vad și intru în baie. După un dus rapid mă așez în fața oglinzii. Nu-mi putea abține zâmbetul. E ca și cum am uitat complet de Lily și de pariul acela stupid.
Tipul ăsta mă are la degetul mic.

Ma machiez și mă îmbrac, cântând și râzând de ușa singura. Cred că-mi lipsesc niste neuroni.
Cred că aceștia s-au dus să-l caute pe Jungkook.