EU-EL-COMPROMISURI

Cap.26

John

Mona se poartă cam ciudat de vreo două zile, pare a fi stresata, poate o fi din cauză că plec peste câteva zile.De la petrecerea la care am fost n-a mai vrut sa iesim nicăieri si-a luat liber de la serviciu si ne-am petrecut timpul mereu împreună.

-Iubitule, vrei neapărat să mergem în oras? De ce? m-a întrebat intr-o zi.

-Vroiam să te scot din bază, stiu că stai tot timpul aici si poate vrei să evadezi..., măcar acum pot să te duc eu, după aceea ...

-John, mie nu-mi lipsesc iesirile în oras sau plimbările, îmi lipsesti tu, prezența ta. Eu vreau sa fiu cu tine si mi-e indiferent unde, acasă sau în oras! se uită la mine tristă.

-Ok, m-ai convins, rămânem în căsuța noastră si ne bucurăm unul de altul! am luat-o în brațe si am sarutat-o.

În aceeasi seară ne-am uitat la un film de acțiune, în care un soldat a fost rănit, m-a strâns mai tare în brațe si i-am simțit lacrimile pe piept, stiam la ce se gândeste, dar n-am avut ce sa-i fac decât sa-i mângâi părul până s-a mai liniștit si m-a întrebat.

-John, tie ti-e frică vreodată?

Am bănuit bine la ce se gândește.

 -Iubito, n-o să mi se intample nimic rău, sunt antrenat pentru asta de mulți ani!

Cum pot sa-i spun ca am fost prinsi intr-o ambuscada si ne-am apărat douăzeci si patru de ore pana ne-au venit ajutoare, iar doi oameni de-ai mei au fost grav răniți si zac intr-un spital din Germania! Daca ar stii ca din cauza asta am primit permisie sa vin acasa, dar nu trebuie sa afle, ar suferi prea mult când o sa plec.

-Dar chiar nu ti-a fost frică niciodată? insistă.

Daca ar stii ca mi-a trecut glonțul pe lângă ureche oare cum ar reacționa?

-Sunt om Mona, bineînțeles că mi-a fost teamă, ultima oară mi-a fost când ai fugit de mine, am crezut ca n-o să te mai întorci. Să nu mă părăsești niciodată Mona, nu pot trăi fără tine! îi spun disperat.

-Nu voi pleca niciodată, decât dacă vrei tu să plec!

-N-o să se întâmple asta, te iubesc prea mult!

-Când nu vroiai să vorbesti cu mine, atunci când erai plecat am crezut...ăăă....am crezut că nu mă mai iubești si că regreți că m-ai adus aici,  îmi spune tristă.

-Tu esti totul pentru mine! Dar am fost gelos si mi-am facut singur viața grea, am suferit enorm când am crezut că m-ai uitat, ...că iti petreci timpul cu altcineva.

- Ai crezut-o pe Sharon, iar în mine n-ai avut încredere si...

-Si am fost un mare prost! îi spun zâmbind, încercând s-o inveselesc.

Dar acum nu stiu ce o frământă, parcă ar vrea sa-mi zică ceva dar nu prea îndrăznește.

-S-a întâmplat ceva? încerc s-o descos.

-A, nu ,,iubitu"îmi zice in româna, dar as vrea să mergem puțin prin oras, am uitat sa-mi iau unele lucruri....
-Absorbante? îi spun ranjind stiind că se rusineaza, dar ea îsi da ochii peste cap.