- Perspectiv lui Nicolas -
,, esti un monstru! Esti un monstru! Ești Un monstru!"
Numai asta aud de cand am plecat de lângã ea.
Are dreptate! Sunt doar un monstru
Perspectiva Anei
Ma trezesc bine dispusa. Ma imbrac cu niste blugi negri simpli, un tricou cu desene abstracte si un hanorac. Cobor jos unde îl observ pe Zack Care vorbeste cu Louis. Ma asez la masa si îmi astept vesnicele cereale cu lapte.
Îmi mãnânc ceralele in timp ce baietii isi beau sangele de dimineata.
- Baieti, eu trebuie sa plec. Ne mai vedem. Spun si ies din casa
- Dupa 4 luni -
- Bun, acum vreau sa chem pe scena, sefa de promotie a acestui an si absolventa acestui liceu, Anabell Martin.
Când îmi aud numele emotiile ma coplesesc. Am reusit. Nu o sa ajung la mana unui vampir. O sa îmi creez o viata de succes. Urc emotionata pe scena. Dirigu' îmi pune coroana si toate cele si ma întorc înapoi pe scaun. Zack ma privea cu mândrie. Louis doar îmi zambea dulce iar Ethan era lângã mine si ma felicita. Ethan e si el printre cei mai buni din liceu ca mine, asa ca o sa fie si el pe picioarele lui. Ne-am ajutat reciproc sa ajungem aici si nu regretam nimic.
Sunt in masina cu Zack si Louis. Zack tot ma lauda. Ma bucur ca e mândru de mine.
- Maine e balul, deci sa mergem sa iti iei rochie.
- Mergem?
- Doar nu imi las printesa singura. Mai petrecem si noi timp tata- fica.
- Nu plec nicãieri oricum. Vin doar ca asa e traditia.
- Nu conteazã.
Ajungem la mall. Zack si Louis îmi aratau tot felul de rochii pompoase si colorate.
Era cat pe ce sa renunt la cãutãri când o roche îmi atrage atenția. Era perfecta pentru mine. Intru repede in magazin si o cer. Partea de sus este dantelata cu un decolteu micut, iar in partea de jos avea mai multe voaluri de un crem sters.. Am iesit din cabina de proba iar baietii îmi zâmbesc multumiti. Acum pantofii. A fost mai usor aici. A luat o pereche de pantofi cu toc subtire finuti, care se asortau perfect cu rochea. Când am ajuns acasa, m-am aruncat in pat. Maine o sa fie o zi grea. Dar nu îmi fac griji.
Sunt la bal, pana acum totul a decurs ok, exceptând fetele care plângeau când au fost alese. Eu stãteam pe scaun cu o postura serioasa cum m-a invatat Zack. Urmeazã ca cele mai destepte fete din oras, care isi pot castiga libertatea sa fie chemate pe scena in caz ca le doreste cineva. Însã Louis mi-a reamintit ca nimeni nu a plãtit atât de mult oricât de bogat era. Pentru o fata. Asa ca nu trebuie sa îmi faci griji.
Vampirul care a prezentator in aceasta seara a revenit pe scena
- As vrea sa chem pe scena fetele care si-au castigat independenta.
- Sa fii serioasa si calma. Nu te agita. Îmi spune Zack si îmi zambeste cu putina teama.
Urc pe scena alãturi de celelalte fete. Stãteam serioasa cu capul sus si plina de încredere. Acum e acum.
- Vrea cineva, sa le ,,rãpeascã " independenta? Spune vampirul si toți ceilalti vampiri din sala chicotesc. Zack statea agitat pe scaun si nu inteleg de ce.
- Eu. se aude o voce groasa si ferma in capatul salii. Era prea intuneric sa il vad. Sper sa nu ma aleagã. Toti ochii erau indreptati spre persoana din întuneric. Încet încet se apropie cat mai mult de lumina, pana când ajunge in fata scenei. Era el! Vampirul care l-a atacat pe Louis. Ma uitam la Louis care era si el la fel de nervos ca Zack. Panica dar si dezgustul se putea citii usor de pe chipul meu.
