Capitolul 6

5.2K 548 13
                                    


 

       Lizzi

   Nu pot să încetez să mă gândesc la seara de ieri. Nu pot să încetez din a mă gândii la Logan. Din a mă gândii la buzele lui!
Buzele lui...
Primul meu sărut a fost cu el. Cu Logan Cole. Am văzut oameni sărutându-se când eram mai mică dar atunci eram în acea fază când ai șase șapte ani iar chestiile astea ți se par scârboase iar apoi am avut boala și nu am mai avut eu asemenea ocazii.
Dar aseară m-am sărutat pentru prima dată. Cu Logan Cole.
Logan...
Nu pot să mă satur din a-i spune numele.
  Iar sărutul a fost mult mai bun de cât mă așteptam. De fapt a fost prefect.       Ceea ce am simiț în stomac, acel roi de fluturi...iar apoi buzele lui, atât de calde și moi.
Oare așa se simte fiecare sărut? Toți oamenii se simt așa?
Dacă e așa, nu înțeleg cum ai putea să îți găsești jumătatea și să poți să stai departe de ea și să nu iti doresti să fii mereu cu acea persoană.

    După ce am ajuns acasă am avut parte de un mic interogatoriu la care mă și așteptam, dar totuși, părinții mei nu au fost atât de insistenți cum am crezut că o să fie.
Cristian m-a întrebat din nou dacă e psihopat iar eu i-am spus că nu e iar el a spus că știe pentru că Logan Cole era un timp mișto în liceu.
Am făcut schimb de numere de telefon cu Logan și când a venit partea în care ne-am dat seama că nu o să ne putem trimite mesaje ca niște adolescenți normali, parte care m-a făcut să mă simt stînjenitor, Logan a spus că oricum nu ii place să trimită mesaje și că o să vorbim la telefon.
A spus-o atât de degajat de parcă nu ar fi însemnat nimic. De parcă chestia asta chiar nu conta iar eu m-am simiț instantaneu mai bine.

   ***

       Primul telefon pe care l-am primit de la Logan a fost in acea noapte. Eram întinsă pe pat si rememoram fiecare clipă din întâlnirea noastră când telefonul a început să vibreze pe pat și am raspuns înainte să înceapă să cânte și să trezească întreaga casă:
-Alo?
- Te-am trezit?
  Inima a început să îmi bată mai tare imediat și un rânjet mare mi s-a întins pe toată fața:
-Nu. Nu dormeam.
- Nici eu. Nu pot adorm.
-Ai probleme cu somnul? îl întreb eu
- Nu. În general nu am dar în seara asta nu pot să adorm pentru că nu pot opresc din a mă gândii la seara asta.
   A făcut o pauză apoi pe un ton mai jos și care mi-a adus fluturi in stomac a adăugat:
-Nu pot opresc din a mă gândii la tine.
  Am închis ochii și am inspirat adânc. Am strâns telefonul în mâna:
- Lizzi? Ești încă acolo?
- Da! Sunt aici! am spus cu vocea răgușită
   Mi s-a părut că aud zgomot de pe hol și mă întrebam dacă încă familia mea nu se culcase. Eram sigură că trebuia să fie destul de târziu:
-Cât e ceasul? am intrbat eu
-E aproape 1 jumate...e destul de târziu. Probabil că ar trebuii să te las să dormi.
   Voiam să îi spun că vreau să vorbesc cu el in fiecare clipă. Că nu vreau să închidă pentru că știu că oricum nu o să pot adormi, inima imi bate prea repde, dar înainte să apuc să spun ceva el a vorbit din nou:
-Cu ce ești îmbrăcată acum ?
-Poftim? De ce vrei să știi cu ce sunt îmbrăcată?
-Doar spune-mi, te rog!
-Aaa...un maiou alb și o pereche de pantaloni scurți care nu știu ce culoare au.
-Mulțumesc! Acum am o imagine cu tine în minte îmbrăcată în hainele alea! Firar! Arăți atât de bine! Acum sigur nu o să mai reușesc să adorm.
   Am simțit cum obrajii încep să îmi ardă:
-Acum e rândul tău.
-Rândul meu la ce?
-Să îmi spui cum ești îmbrăcat. 
  A facut o pauză și din modul în care a lungit cuvintele mi-am dat seama că se abținea să nu izbucnească în râs:
-Aam, Lizzi, s-ar putea să avem o problemă în privința asta.
-Ce? De ce?
-Ei bine, eu dorm dezbrăcat.
   Fluturi in stomac. Un roi întreg. Obraji fierbinți.
-Aaa....bine.
  A râs:
-Ai în momentul ăsta în minte o imagine cu mine așa? m-a întrebat el
-Cred că e vremea să ne culcăm!
-Ha! Eviți răspunsul!
-Ba nu! mint eu
  Il aud cum râde dar apoi vocea ii devine din nou moale și dulce:
-Bine, atunci, Eliza Traynor! Îți doresc un somn ușor! Nopate bună!
-Noapte bună, Logan!
   Am închis apoi telefonul și l-am pus pe noptieră. Am încercat să adorm dar de fiecare dată îmi venea în minte o imagine cu Logan întins pe patul său, gol.

Arată-mi lumea prin ochii tăi #FinalizatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum