Am distrus iubirea

64 15 27
                                    

          Consider că am vorbit despre iubire de mai multe ori, dar nu cred că mi-am exprimat părerea în totalitate. Am oferit doar bucățele.

           Nu am o orientare sexuală. Nu, nu e o glumă. Nu, nu am fost „rănită". Inima mea e întreagă, iar sufletul meu călătorește.

           Cred că e prea mult și prea puțin pentru mine. Nu pot să mă opresc și să iubesc o persoană. Sufletul meu aleargă de la un om la altul și încearcă să îi cunoască pe toți. Lumea e atât de mare, cum aș putea să văd o singură persoană? Cum aș putea să îmi limitez orizontul?

           Nu pot să iubesc și nu îmi doresc să fiu iubită. Îmi doresc să fiu respectată și admirată. Îmi doresc să fiu om, îmi doresc să ajut și să ofer importanță existenței mele. Nu mă pot limita la un sentiment.

            M-am gândit și am realizat că aș fi putut să iubesc. Aș fi putut, dar nu o fac? De ce? Pentru că persoanele au distrus iubirea. Consider că acest sentiment trebuia să fie unul pur, dar oamenii l-au transformat într-un joc periculos. 

            Am fost întrebată de ce nu pot să iubesc, dacă fetițele de zece ani pot să o facă. Urmează o simplă întrebare. Consideri că ele iubesc? Stai, vreau să reformulez. Consideri că există persoane care iubesc? Da, există, dar foarte puține. Cum am spus, acest joc periculos nu este iubire. Dacă te îndrăgostești de corpul unei persoane, nu spune că o iubești. Consider că ar trebui să îi iubești sufletul sau să o iubești pe ea, dar toată. Nu încerca să iubești doar o parte. Nu poți să îi iubești ochii, dar să îi urăști lacrimile.

             Am foarte multe întrebări legate de acest sentiment. Cum poți să iuebști mai multe persoane? Cum poți să îi declari iubirea eternă unei persoane, dar să îi promiți inima tale unui alt om în câteva luni? De ce iubirea îți aduce tristețe? De ce iubești?

             Aș vrea să amintesc de zecile de comentarii de pe wattpad. Toți mi-au transmis același mesaj. Nu pot să înțeleg de ce toată lumea luptă pentru acest sentiment, de ce toți își caută „sufletul pereche". Sufletul meu nu are nevoie de o pereche, este așteptat de foarte multe. Eu nu am nevoie de mesaje despre o iubire eternă, pe care nu pot să o primesc. Eu am nevoie să știu că oamenii sunt bine, am nevoie să știu că am făcut tot ce am putut pentru această lume. Vreau să salvez, să ajut, nu să mă opresc pentru o persoană.

               Mi s-a spus să îi las pe ceilalți să mă învețe să iubesc primindu-le iubirea. Las câteva întrebări. Cine ar putea să iubească un suflet călător? Cine ar putea să iubească o încercare de om? Cine ar fi de acord să primească, dar să nu ofere? Cine ar putea să înțeleagă „pauzele de la viață"? 

             Nu înțeleg iubirea, nu o simt și nu o primesc. Există un zid și nu îmi doresc să trec de acesta.


              Îți aștept părerea, iubitorule. Tu ce înțelegi prin „iubire"?

Sunt SimplityyWhere stories live. Discover now