> 𝑫𝒆𝒎𝒐𝒏 𝑽𝒆𝒏𝒊𝒏𝒐𝒔 <

Capitolul VI-Nerăbdare

 

     Levi  auzi cuvintele puștiului micuț,slăbănog care îl privea cu atâta siguranță,o siguranță atât de tristă și falsă considerată de brunet.Eren nu era un adversar puternic,nu era pe atât de puternic față de ceilalți e foarte slab și așa va fi întotdeauna din cauza psihicului distrus,Levi îl citește ca pe o carte îi observă frica din ochii lui turcoaz,dezamăgirea,tristețea și mai ales regretul dar puștiul acesta era printre singurele persoane care reușise până acum să îl distreze.Îi plăcea cu adevărat compania lui sau îl enerva?!Amândouă,Levi accepta orice provocare,iubea provocările iar acum cu copilul ăsta se va simți mult mai...meschin,dezgustat față de rasa umană infectă dar...puternic.Eren este antiexemplul omului de rând,e tot ce nu trebuie să aibă un copil de vârsta sa.A ucis oameni,a jurat răzbunare deja și-a pătat micuțele mânuțe firave de păcate și sânge.Cuvintele adresate la persoana sa erau atât de...patetice.Cum să îl ia în serios pe unul ca el?Deja îi va face viața un Iad,un Iad încins plăcut dar Eren se va arde...rău de tot.Cuvinte sunt alese de prost gust de un copil bou ca el.Îl privi cu o sfidare înfricoșătoare în ochi,brunetul era la început furios,enervat pentru cuvintele scoase de Eren pe gură,observa acum și se adeveri părerea despre el...Un puști care doar știe să dea din gură,unu care scoate cuvintele pe gură fără să mai gândească.În Eren Levi vedea multe lucruri dar în principal era lașitatea pe care o poseda micuțul,teama,deznădejdea sau mintea jalnică și patetică pe care o posedă.Își băga mâinile palide în buzunarele pantalonilor de stofă scumpă și neagră.Se mișca în jurul șatenului amenințător nu zicea nimic,nu mima nimic,nu acționa în niciun fel iar lucrul ăsta îl enerva pe Eren.De ce îl enerva?Ce motiv avea să se enerveze?

  Eren iubea cel mai mult o luptă dreaptă dar mai mult ca asta îi plăcea lupta împotriva lui Levi.În Levi vedea adversarul perfect,nu îi era frică de el ci de acțiunile lui totuși șatenul avea un curaj prea nesăbuit de a-l provoca pe Conte care îl va duce spre pierdere.Îi plăcea să îl enerveze pe brunet,să îi teseteze nervii și răbdarea.Vrea să îi provoace durere dar mai ales vrea să simtă ce a simțit și el când mama sa a murit.Gândul lui Eren de a-l omorî pe Levi e deja atât de jalnic.Cine se crede puștiul?Copilul vrea să își facă dreptate cu mâna lui,dar ne-am gândit de ce Eren face ce face?Nu!Tristețea vine din cauza trecutului său pe care nu l-a putut avea ca al altor copii de vârsta sa,furia vine din cauza comportamentului oamenilor față de persoana sa,ridicarea tonalității este autoapărarea și frica de a nu fi nimeni deasupra lui.Acest copil...e ce nu ar fi putea fi niciunul.În venele sale curge sângele unui om înverșunat de răzbunare,de ură,de furie,de confuzie,de tristețe,de prostie,de frică și cum aceste sentimente să nu îi fie plăcute Contelui?Levi îl ținea pe Eren doar ca pe propriul animal de companie,îi satiface nevoile și atât după ce va muri șatenul cu ochi verzi va face exact ca alte corpuri îl va arunca la grămada oamenilor morți și proști,sunt mulți și proști ca el dar...îi va vedea pe toți la picioarele lui,Levi a venit ca o fantomă ca un asasin în falnicul întuneric ca să se răzbune pe toți.Trupul lui Eren va arde până la cenușă,Levi îl va răni și îi va fura ce nu se fură.Ura și răzbunarea se va înfiripa și mai mult în inima lui neagră.Brunetul îl va ridica pe Eren până la stele poate și mai departe de ele dar îi va da drumul brusc și violent pe jos ca să îl oftice,să îl facă să sufere ca la carte,să îi arate că nu îi pasă și nici nu îi va păsa și mai mult să îl enerveze.

  Levi se mișca în aceea cameră a liniștii,a disperării,a tuturor sentimentelor negative ținute de ambii oameni,lui Levi îi plăcea atât de mult să se joace cu niște cuvinte amărâte,îi place să îl bulverseze pe puști,să joace pe degete exact ca pe o marionetă fără creier.Pendula veche îi ticăia în cap copilului,era pe cale să explodeze ca un vulcan vrea să îi vadă odată reacția lui Levi.Nervii lui nu mai țineau mult,Levi parcă uitase tot ce i-a spus nici măcar nu îl privea,nu îl băga în seamă iar șatenul urăște să nu fie deloc băgat în seamă.El e făcut să țipe în gura mare tot ce crede chiar dacă acele cuvinte fac persoana respectivă să se simtă inferioară,lui nu îi pasă,este exact ca și Levi la comportament mai mult sau mai puțin.Levi față de Eren știe să își joace cărțile, în partea sa de joc a șahului,așa cum văd cei doi rivalitatea și bătălia știe să își mute piesele cu atenție și tenacitate numai să nu fie luate de adversar,știe să îi dea șah mat din câteva mișcări lui Eren dar preferă să îl joace în mâna lui,să îl aibă la degetul mic și să îl chinuie cum știe el mai bine,preferă un joc lung și incitant ca să se bucure de orice lovitură de grație dar nu își face probleme în fața adversarului știe să îi închidă gura exact ca al unui câine care latră fără să muște,între timp Eren este tipul de adversar care se bazează pe zicala "Nu riști,nu câștigi!",asta îi e zicala în toată viața sa, preferă să dea totul sau nimic,să se arunce cu capul înainte ca un berbec fără să se gândească la cosecințe,nu îi place să gândească mult preferă să acționeze chiar dacă asta îl va costa,îl vrea mort pe Ackerman și nu se va lăsa până nu îl omoară și nu poate pierii înaintea lui totuși mândria sa,care e prostească dar pentru el este cea care îl duce spre încăpățânare mai apoi spre ambiție și succes fiindu-i putere, trebuie întreținută cumva.