Capitolul 37

3.5K 308 89
                                    

- O sa fiu bine. Doar mi-am cheltuit prea multa energie. mormai eu.

Hunter si Lexa ma privesc ingrijorati. Inspir si expir adanc , incercand sa imi revin.

- Lexa , mergi la culcare. E deja tarziu. Am grija eu de Aalyah. sopteste Hunter.

- Ce nume frumos. zice Lexa , avand ochii mariti.

Incerc sa nu imi dau ochii peste cap. Dramatizeaza prea mult fata asta. Lexa se departeaza de noi , mergand pe hol. Ea intra intr-o camera , lasandu-ne pe noi singuri. Hunter isi lasa capul in jos , jucandu-se cu degetele.

- Aalyah , uite... zice el si ofteaza. Nu stiu cum sa iti multumesc pentru ca ai vindecat-o pe Lexa. Multi doctori de aici au incercat sa o vindece , insa nu au reusit. Faptul ca tu ai asemenea puteri ma socheaza complet si am asa o stare... Hmm , nu stiu cum sa o descriu. De parca as fi beat. Adica sunt fericit , insa inca nu realizez normal ce s-a intamplat.

Zambesc amuzata cand vad fata frustrata a lui Hunter cand nu isi gaseste cuvintele. E amuzant. El se apropie de mine rusinat. Se lasa putin in jos si ma strange in brate. Inghit in sec surprinsa de actiunea lui. Hunter mormaie "multumesc" , apoi ma saruta scurt pe obraz. Vad o licarire ciudata in ochii lui , insa dispare rapid.

- Iti... Iti aduc un pahar cu apa. se balbaie Hunter.

El se departeaza rapid de mine si fuge undeva pe hol. Privesc bulversata locul in care era el. Ce tocmai s-a intamplat ? De ce se comporta asa Hunter ? Clipesc apasat. Observ ca ameteala mi-a mai trecut , asa ca ma ridic incet in picioare. Ies pe hol si merg spre camea in care a plecat Hunter. Chiar vreau paharul ala cu apa. Observ usa camerei crapata. Privesc inauntru si vad ca e bucataria. Il observ pe Hunter ce statea asezat pe un scaun , avand mainile peste fata.

- Prostule , de ce ai facut aia ? Acum te va crede un ciudat. sopteste el.

Vorbeste singur cu el. Mi se mai intampla si mie. Eu tusesc fals si intru incet in bucatarie. Hunter tresare si ma priveste. Cand realizeaza cine sunt , roseste si isi lasa capul in jos.

- Umm... Ihm... ma balbai eu. A-Apa. Da , apa. Mi-e sete.

- D-Da , sigur. spune Hunter.

El se ridica de pe scaun. Merge pana la frigider. Il deschide si ia de acolo un pahar cu apa. Mi-l intinde.

- Mersi. soptesc eu si iau paharul.

Beau apa care este incredibil de rece. Incep sa tusesc , scapand paharul pe jos. Bucati de sticla se imprastie prin toata bucataria. Grozav ! Asta imi mai trebuia ! Apa rece cand nu ma simt bine ! Buna idee , Aalyah ! Cand iau mana de la gura , observ stropi de sange pe ea. Hunter ma priveste panicat.

- Apa rece nu imi face bine. Imi voi reveni. mormai eu.

Ne privim unul pe celalalt. O tacere stanjenitoare acopera incaperea. Decid sa o sparg.

- O...O sa strang aici. zic eu.

Ma astez pe vine si incep sa strang cioburile de pe podea. Mana lui Hunter ma opreste.

- E okay. Strang eu. Trebuia sa ma astept la asta. spune el.

Ne ridicam ambii in picioare. Hunter isi da cu mana prin par stanjenit. Tenisii mei devin foarte interesanti de privit.

- Esti ranita , asa ca nu te pot antrena. Ar fi mai bine sa te odihnesti. zice el.

- Mda. Mai bine plec pana nu iti distrug toata bucataria. spun eu.

Oh , nu. Am spus asta total gresit. Acum va crede ca vreau sa plec. Sunt o proasta.

- Adica , nu asta am vrut sa spun. Intelegi tu , asa-i ? Sa nu iti distrug bucataria , adica... Sunt neindemanatica si... Scuze. zic eu si imi dau o palma peste fata.

Rosesc puternic , asa ca imi las capul in jos.

- Continuam maine antrenamentul ? intreaba Hunter.

- Sigur. mormai eu.

Ma intorc cu spatele si merg repede spre usa. O deschid si ies afara inainte sa mai scot prostii pe gura.

* * *

O bataie in usa imi atrage atentia. Ies de pe balcon si merg spre usa , deschizand-o. Vad un demon imbracat in armura cu o fata serioasa.

- Domnul Amjad va cheama in biroul sau. zice el cu o voce ragusita.

Heh , porumbelul Luke si-a dat demisia. Imi scutur capul , facand demonul sa se incrunte.

- Okay. aprob eu.

Demonul pleaca de langa usa. Ies si eu , inchizand usa. Merg spre scari , urmand sa cobor si sa merg spre biroul lui Amjad. Ma intreb ce vrea.

Ajungand in fata biroului , bat in usa. Cand aud aprobarea lui Amjad , intru inauntru. De data asta am batut. Cine stie ce face. Nu vreau sa se intample ca si atunci cand din greseala am intrat in camera lui Aaron si l-am vazut pe el si Alissa sarutandu-se. Ma asez pe un fotoliu.

- Pai , Aalyah. Ma bucur sa te vad. zice Amjad.

Eu nu. Zambesc in coltul gurii , iar el continua.

- Luand in considerare faptul a ai omorat-o pe Ana , Lucas e foarte suparat si nu vrea sa vorbeasca cu nimeni. L-am lasat sa jeleasca in pace. Sa trecem direct la subiect. Vreau sa aflu cu ce ocazie ai venit in Yroni. spune el.

Oftez. Trebuie sa povestez mult.

- Stii deja ca sunt Focul. Stateam alaturi de Elemente , insa ele pur si simplu nu ma acceptau. Ma tratau ca pe ultimul gunoi. mint eu.

- Continua. zice el.

- De curand am aflat ca Lucas nu stie ce e aia protectie , si asa m-am nascut eu.

- Esti fiica lui Lucas ? intreaba el mirat.

Prefer porumbelul Luke , insa detaliul asta nu e important.

- Da. Fiind fiica lui Lucas , sunt jumatate demon. Am venit in Yroni deoarece vreau sa ma alatur voua. spun eu sigura pe mine.

- Hmm , daca ai fost alaturi de Elemente , trebuie sa le stii planurile. Mi le poti spune ? intreaba el.

- Sigur. spun eu zambind larg.

Amjad nu trebuie sa stie ca Elementele nu au nici un plan. Eu fac o fata ganditoare , ca sa para ca vreau sa imi amintesc. De fapt , in timpul asta ma gandesc la o minciuna destul de credibila. Incep sa scot baliverne pe gura.

- Imi amintesc ca Elementele ziceau ca ei vor ca demonii sa ii atace la sfarsit de februarie sau inceput de martie. Ziceau ca in timpul ala e multa apa pe pamant , asa ca Apei si Pamantului le e mai usor sa lupte. Mai spuneau ca eu le-as fi folositoare in topirea zapezii.

Ma abtin sa nu rad. Serios ? Altceva mai bun nu am gasit ? Amjad se pare ca a crezut minciuna , deoarece incepe sa ranjeasca malefic.

- Vom ataca Elementele vara viitoare. Sa le fie cat mai greu sa lupte. Le mai las timp sa se antreneze. Nu imi place o lupta usoara. Multumesc , Aalyah. Cu ajutorul tau , acum avem un avantaj.

Elementul DisparutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum