Legenda străveche în prezent (Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul I)

Capitolul 9: Fierbinte

Capitolul acesta a venit mult mai repede decât de obicei ;) Dacă veţi găsi greşeli vă rog să le ignoraţi pentru că sunt pe telefon şi nu pot corecta (atât de bine)... Şi, în legătură cu dimensiunea capitolului... nu pot vedea cât am scris... scuze pentru asta. Nu vă mai ţin, că deveiţi nerăbdători. Lectură plăcută să aveţi! :*

- Te-am sunat să îţi spun că am ajuns cu bine în Miami şi... să îmi cer scuze că nu am sunat mai devreme. Mi s-a descărcat bateria şi abia aici la hotel am reuşit să-mi încarc telefonul... Sper că tu eşti bine. Nu ai de ce să îţi faci griji în privinţa mea. Eu sunt bine, îl am pe Brad alături... şi pe ceilalţi prieteni. Trebuie să plec, Brad vrea să mergem pe plajă. Pa!

Bella închise telefonul. Nu îl găsise pe tatăl ei aşa că îi lăsase un mesaj. Spre surprinderea ei patul din cameră era imens iar aşternuturile erau de culoare crem. Când le văzuse prima oară, aproape căzuse de pe picioare. Dacă dorea să îşi îndeplinească fantezia, acum avea ocazia perfectă.

- S-a întâmplat ceva?

Vocea lui Jason îi reaminti că nu este singură în cameră. El stătea liniştit, întins pe pat şi cu o carte în mână. Plapuma crem îi era pusă pe şoluri acoperindu-i partea de jos a v-ului. Stând întins astfel, Bella îi putea observa mult mai bine muşchii după care tânjea să îi atingă. O înnebunea că trebuie să împartă cu el acelaşi pat. Îşi imagină cum ar traversa distanţa dintre ei micşorând câmpul vizual. S-ar urca pe pat şi l-ar călări fără ruşine obligându-l să îi ofere atenţia cuvenită, atenţie pe care el o oferea cărţi. Mâinile lui ar urca nestingherite pe spatele ei şi ar da la oparte bretelele rochiţei albe care îi acoperea trupul. Ea şi-ar coborî mâinile de pe pectorali spre abdomen oferindu-le dorinţa mult visată. Muşchi săi ar cunoaşte atingerea palmelor sale dornice de a-i pipăi fiecare părticică a corpului. Ar presăra o multitudine de sărutări pe fiecare centimetru de piele transmiţând zeci de fiori de plăcere în corpul ei. Un geamăt de plăcere i-ar părasi buzele când acesta...

- Pământul către Bella, răspunde.

Trezită la realitate din visare de vocea lui jucăuşă, Bella clipi des. Cu o altă palmă mintală, îl studie mai bine. Cu părere de rău observă corpul acestuia pe pat. La fel de relaxat şi în aceiaşi poziţie o studia cu o urmă de îngrijorare pe chip. Jason se ridicase din pat şi veni lângă ea cu o mişcare agilă. La vederea boxerilor săi negri, Bellei i se tăiase răsuflarea. Mușchii lui jucau în lumina slabă a lămpi de lângă pat. Îi luase faţa între mâini şi o studie cu seriozitate.

- Eşti bine? Ai febră? Toată eşti roşie.

In momentul în care buzele lui i-au atins fruntea, un curent electric îi traversă corpul Bellei. Închise ochii încercând să prelungească până la nesfârşit starea de bine care i-o dădea. Când Jason îşi îndepărtase buzele de fruntea ei, a simţit cum lumea i-ar fi căzut în cap. Regretul puse stăpânire pe ea şi aproape că l-ar ruga să o facă din nou. Se simţea atât de bine şi nu şi-ar fi dorit să se termine niciodată.

- Febră nu ai. Eşti bine?

Chiar dacă ar fi spus că nu este bine, Bella aprobă din cap.

- Te doare ceva?

Vocea lui de-a dreptul plină de îngrijorare îi dădu de înţeles că are parte de atenţia lui, chiar dacă sub altă formă.

- Nu.

O spuse mai mult şoptit şi chiar dacă era imposibil ca el să o audă, acest lucru se întâmplase. Jason se întoarse şi merse la un dulap. Bella nu se putuse abţine să nu îi privească fundul prin materialul boxerilor, chiar dacă nu a mai făcut-o vreodată era pur şi simplu perfect. Când Jason se întoarse cu rapiditate, ea tresări. În mâini avea un tricou roşu aprins pe care il înmână.

- Nu poţi dormi în acea rochiţă.

- Iar tu poţi dormi doar în boxeri?!

Bella îl privi surprinsă. Nici ea nu se aştepta la o asemenea replică. Nu îşi dorea să pună ceva pe el, îi plăcea priveliştea. Felul în care boxeri stăteau uşor mulaţi şi cum o îndemna să îi atingă şi... îşi mai trase o palmă mintală.

- Nu ai şi nişte pantaloni să îmi dai?

Jason o privise câteva secunde surprins. Zâmbetul i se lărgi şi devenise unul pervers.

- Vrei să intri în pantaloni mei? Nu se presupune că eu ar trebui să fac asta?

Cu un pufnit Bella se apropiase repede de el. Trecuse pe lângă el fără să îi facă nimic, momentan. Când reuşise să treacă de el îl lovise pe spate cu ajutorul tricoului şi scoase un mic chicot. Merse la baie şi se schimbase. Când ieşise din încăperea îngustă şi revenise în cameră îl ignoră de deplin în timp ce păşise spre uşă. Coborâse în bucătărie folosindu-şi paşi de felină. Luase cele trebuitoare şi urcase înapoi în cameră. Tricoul roşu aprins îi venea asemenea unei rochiţe, cu o palmă mai sus de genunchi ascunzând perfect pantaloni scurţi pe care îi purta. Când ajunse înapoi în cameră, Jason stătea la fel de tolănit pe pat cu cartea în faţă. Era atât de afundat în lecturarea cârţi încânt nici nu o observase. Bella se sprijinise de cadrul uşi şi îşi drese vocea. Când privirea lui o întâlnise pe a ei Bella a putut să îi citească surprinderea. Micuţa umflătură din boxeri îi devenise mai mare pe măsură ce ea avansa spre pat cu mişcări voluptoase. Se vedea pe faţa lui că îi place ceea ce vede. Când Bella la încălecat, nerăbdarea i se citea în ochi. El se sprijinise mai bine pe perne în coate. Bella îşi permise mâinilor sale să îi cerceteze muşchi. Pielea lui era fină la atingere şi caldă. Coborâse pe abdomenul lui în jos cu o expresie de excitare pe chip. Unflătura lui devenise mai mare sub ea, o putea simţi prin material. Îl sărutase pe gât şi urcase până în dreptul urechi.

- Închide ochii.

Asemenea unui supus, Jason închise ochii şi îşi întredeschise buzele. Observându-i expresia plină de dorinţă, Bella acţionă. Îi trase de tivul boxerilor cu mişcări lente.

În secunda următoare, Jason simţise ceva extrem de rece atingându-i micuţul. Se aştepta ca pielea Bellei să fie rece ca gheaţa dar în momentul în care simţise ceva mult mai rece decât prima dată se agitase. Deschise ochii şi se sperie de ceea ce avea în faţa ochilor. Pulsul i se acceleră şi clipise des. Îşi ridicase temperatura corporală încercând să se lupte cu senzaţia de frig. Avea nevoie de ceva care să-l încălzească, care să-l readucă la normal. Mai mult ca sigut se va alege cu o răceală de toată frumuseţea dacă nu mult mai rău. Este extrem de rar pentru un vârcolac să se răcească. Pentru cineva ca el, o răceală însemna umilire şi batjocură celorlalţi. Asta dacă scăpa cu răceala.

În secunda în care din interiorul boxerilor de pe verticală căzuse pe abdomenul lui tare peştele congelat Bella se tăvălea pe jos de râs. Gheaţa mărunţită îi căzuse atât pe pat cât şi pe lângă el. Cea mai mare cantitate din găleata cu gheaţă se afla în interiorul boxerilor lui alături de peştele congelat. Boxeri începeau să devină tot mai uzi din cauza gheţi care se topea.

- Acum mai eşti atât de "fierbinte"?

Bella se chinuise să îi vorbească printre hohotele de râs. Expresia feţei sale în momentul în care deschise ochii şi văzuse peştele trebuia imortalizată. Confuzie, surprindere şi panica erau cele mai uşor de descris. Când, după minute bune, Bella se oprise din râs, se ridicase de pe jos. Adevărul era că nu mai râse cu lacrimi de multă vreme. Jason era la fel de împietrit şi de palid privindu-şi peştele din boxeri.

- Jason?

Panica se putea citi în glasul Bellei. Se apropiase de pat. Când îi atinse piciorul, acesta era rece. Alarmată, sărise şi îi scoase peştele din boxeri şi depărtase cea mai mare parte din gheaţa care îi împrejmuia corpul. Îi cuprinse faţa palidă şi rece în mâinile ei calzi.

- Jason? Jason, revinoţi! Jason!

Nici un răspuns din partea lui. Trupul îi devenise mai rece pe măsură ce panica ei creştea.

- Jason, îmi pare rău. Îmi pare rău! Te rog revinoţi!

Jason nu reacţiona de loc la palmele pe care le primea. Lacrimi fierbinţi îi curgeau asemenea unui râu pe obrajii ei palizi. Inima ei se sfărmase în mii de bucăţi când îşi dăduse seama că Jason, cel care îi salvase viaţa, era mort. Iar ea era cel care la ucis.