||FINALIZATĂ||
Evelyn a primit cea mai grea încercare de la viață, iar acum încearcă să o depășească. Iubirea pentru sora ei este neprețuită. A se implica într-o relație cere riscuri, mai ales dacă este vorba de fermecătorul vecin, care îi apare...
Ups! Ten obraz nie jest zgodny z naszymi wytycznymi. Aby kontynuować, spróbuj go usunąć lub użyć innego.
Unele fete se complac în anumite situații pentru a fi cu bărbatul iubit
Mirosul specific de spital îmi invadează nările imediat cum deschid ochii. Observ că am o branulă în venă și o pungă ce pare a fi aproape terminată. Sunt tot în hainele mele , ceea ce înseamnă că nu am dormit atât de mult timp încât să necesite să fiu schimbată. Nu mai e nimeni altcineva în salon , în afară de Aaron care stă adormit pe scaunul din dreapta mea , sprijinindu-se în mână și având o expresie încruntată.
Îmi revin în minte ultimele evenimente care mi-au provocat starea de rău. Mă ridic în fund , dorind să plec , și îmi trag branula provocându-mi un mic suspin. Tresare speriat , mijind ochii în jur , ca apoi să realizeze că m-am trezit și stau fix în fața lui.
— Iubito , te-ai trezit.
Vrea să mă atingă , dar nu îl las , ci îmi caut cu privirea lucrurile.
— Nu eu sunt iubita ta. Fata gravidă e. Așa că du-te la naiba în praznic și caut-o.
Mă privește cu ochi triști și rugători și încerc din răsputeri să nu mă înduioșez. Găsesc după câteva ocoluri prin cameră , ceea ce am nevoie , și tocmai când să deschid ușa , el se pune scut în fața ei.
— Nu ! Nu mai pleci fără să discutăm. Mi-a ajuns de toată fuga asta de-a șoarecele și pisica. Eu nu pot trăi fără tine și nici tu fără mine. Punct ! Trebuie să vedem cu rezolvăm asta.
— Și te-ai gândit să discutăm aici , nu ? Ce-ar fi să le punem pe asistente să ne aducă câte o cafea și poate și ceva dulce ca să îndulcim discuția.
— Deci nu vrei să discuți cu mine ?
— Ești surd sau te prefaci ?
— Tu ai vrut asta.
Nu apuc să-l întreb la ce s-a referit , că sunt aruncată pe umărul lui și scoasă cu forța din salon. Pe coridor , toate asistentele , doctorii și pacienții se uită la noi ca la nebuni , unii amuzându-se pe seama noastră. Aud și câteva fluierături și ropote de aplauze la scena pe care tocmai am creat-o. Mă zbat în brațele lui , însă mă aleg cu o palmă peste fund.
— Oh , nu cred că ai făcut asta ! Mârâi furioasă , iar spre surprinderea mea , cea de-a doua palmă nu întârzie să apară.
— Acum crezi sau e nevoie de o a treia încercare ?
Mă agit când o asistentă fuge grăbită spre noi și strigă în urma noastră că nu am completat fișa de externare. Aaron se oprește și se întoarce spre ea luându-i pixul din mână. În timp ce semnează , eu vorbesc cât de repede pot cu asistenta , fiind în continuare pe umărul lui.
— Ajutați-mă , vă rog. M-a răpit.
— Prostii..Doamnă , nu o băgați în seamă. Așa ne mai jucăm eu și logodnica mea. Eu am insistat spunându-i că e posibil să ne facem de râs. Dar ea a susținut mereu că îi place atât de tare. Și cum aș putea să o refuz , având în vedere beneficiile ?
