PREDESTINARE

- 6 -

Jason era încruntat în timp ce citea hârtia din fața lui pentru a treia oară. Era complet revoltat că femeia gingașă pe care a văzut-o azi, a fost nevoită să treacă prin tot ce e listat în fața lui. Informațiile de pe acea hârtie erau suficiente pentru ca el să își facă o părere despre cum era viața ei. Nu era greu să îți dai seama că suferința se ținea în lanț după ea și la cum a văzut-o azi, nu credea că viața i s-a transformat prea mult în bine. Nu știa dacă era sau nu așa, dar avea un presentiment puternic și în general instinctul nu-l trăda.

            Analizându-i atent firul vieții, și-a dat seama că evoluția ei urma un model anume și nu știa dacă ea era conștientă de asta sau nu. Observa că între părinții ei era o diferență de 15 ani, mama ei fiind încă adolescentă când a conceput-o. În trecut era des întâlnit ca fetele să se căsătorească și să facă copii de tinere, dar în cazul de față nu credea că era o poveste pozitivă, ci mai de grabă o poveste despre o fată care și-a ratat drumul și care a căzut în capcana unui bărbat ce a transformat-o în partenerul lui de "crimă". Au devenit dependenți de alcool, droguri și de nevoia de a-și traumatiza unica fiică.

Ce i-a atras atenția în mod deosebit, era prezența lui Henry Davis în istoricul ei și cum detectivul care o salvase de proprii părinți, ajunge să îi fie soț doi ani mai târziu. Să fie o coincidență oare că fiica maltratată se căsătorește la fel ca mama ei — la o vârstă fragedă — cu un bărbat mai matur cu paisprezece ani decât ea? A ales să devină doamna Davis și să își unească destinul cu salvatorul ei. Să fie iubire sau e o explicație psihologică la mijloc despre cum ea se oferă cu totul singurului bărbat care probabil a fost blând cu ea după ce a scăpat-o din flăcările iadului? Își punea multe întrebări la care urma să le ofere un răspuns, poate chiar direct de la ea dacă avea suficient noroc.  

Acum că avea o ideea despre trecutul ei, era convins că nu exista iubire între ea și soțul ei. Miza foarte mult pe explicația psihologică iar instinctul îl aproba în fundal. Anastasia nu avea deloc o viață socială, era retrasă, timidă și cu siguranță neglijată luând în calcul cât timp petrecea Henry înafara căminului. Jason știa foarte bine cât de puțin timp petrece detectivul acasă. Se aștepta ca mai devreme sau mai târziu cineva să se prindă de micile lui scamatorii ilegale dar nu se aștepta  ca detectivul desemnat de cazul lui să creeze o asemenea obsesie pentru a-l prinde. 

Pe de o parte se simțea mândru că a reușit să creeze atâta agitație în urma lui, notă că era suficient de important încât să nu treacă neobservat. Dar pe de altă parte era iritat de toată această urmărire. Trebuia să fie mereu în gardă și atent cu fiecare afacere, astfel încât să nu lase firmituri în urmă pentru curioși, pentru că odată ce au gustat, curiozitatea se transforma în foame și în final în obsesie.

Detectivul Davis este unul dintre puținii care au dat peste firmituri, iar acum. foamea pentru mai mult creștea pe zi ce trece.  Henry își făcuse obiectiv principal să caute dovezi împotriva lui și să-l aresteze cât mai repede cu putință, iar Jason era convins că misiunile pe care le primea îi afectau cu siguranță relația de acasă. Genul de oameni asemenea lui Davis nu aveau o viață ușoară, era o presiune constantă pe umerii lui și o dorința imensă ca meritele să-i fie recunoscute. Jason știa că detectivul era în stare de orice pentru a-l prinde și că nu ar trece cu vederea nici o mișcare de-a lui, fapt pentru care îl urmărea constant, pentru a știi întotdeauna ce face și cât este de aproape. Oamenii tind să recurgă la strategii periculoase atunci când sunt presați prea puternic, așa că era nevoit să îl aibă în vedere în permanență.

L-a scăpat din ochi pentru prima dată cu o zi în urmă și a avut parte de o surpriză neplăcută din partea renumitului detectiv. Unul din sediile din oraș a fost descoperit și din fericire Jason a reușit să plece la timp înainte ca Davis să-și înceapă descinderea. Era furios pentru pierderile suferite și în același timp curios să afle cum de datele locației au ajuns în mâini  nepotrivite. Dar totuși, nu totul era pierdut. Chiar dacă Davis a reușit într-o singură zi să îi ia ceva valoros, destinul a trimis și spre el ceva valoros de-al lui.