Sambata in sfarsit. Iubesc weekend-urile. Sunt pline de imprevizibil cand ai cu cine sa le petreci. Mi-am deschis telefonul sperand ca toata furia de ieri sa-mi fi trecut. Nu imi voi strica aceasta zi doar pentru ca un incompetent sta in calea visului meu. Mi-am amintit ca am fost invitata de colegi sa petrecem ceva timp impreuna. Am sunat-o pe Ana, de vreme ce ea era cea care organiza aceasta “iesire”.
- Hei, Ana. Sunt Eva. Ce faci?
- Bine, chiar bine. Ma pregatesc pentru petrecere. Tu ce faci?
- Petrecere? Sunt bine, acum m-am trezit cu speranta ca voi vedea lumina dupa ziua de ieri.
- Hahaha, sigur. Stii ca trebuia sa iesim azi undeva… m-am gandit ca mai bine dam o petrecere de bun venit.
- Pentru mine? Oh ce dragut! Nu trebuia.
- Da, nu e asa ca e grozav? Oh si in seara asta iti vei cunoaste cu adevarat colegii. Crede-ma. Si vin si cativa de la alte clase. Sunt curiosi sa afle cine e tipa care l-a facut de ras pe Damian.
- Suna destul de… rau. La ce ora o sa fie? am zis eu entuziasmata.
- Sa vii la mine la zece.
- Sa port ceva anume?
- Cu siguranta nu. Imi pare rau pentru ziua de ieri. Chiar nu stiam ce sa fac, eram sigura ca nu va fi nicio problema. Uneori nici eu nu stiu cine e…
- Taci, nu-i spune numele. Nu mai conteaza. Oricum voi vorbi cu antrenorul, nu e echipa lui asa ca poate face ce vrea.
- Ma bucur sa aud ca esti bine. Va fi o noapte pe cinste!
- Atunci va trebui sa imprumut putin din Eva din trecut.
- Daca erai asa cum imi imaginez eu, mai bine ai face-o.
- Ok, Ana. Multumesc mult pentru tot! Ne vedem diseara.
- Bine. Pa pa!
- Pa!
Nu pot sa cred ca da o petrecere pentru mine! E atat de grozav. Poate nu urasc locul asta atat de mult. Acum trebuie sa o conving pe mama sa ma lase. M-am ridicat rapid din pat si m-am uitat in oglinda. Mi-am zambit si mi-am spus ca voi avea o noapte grozava. Am strigat-o pe mama, dar nu raspundea. In bucatarie nu era, in camera ei nici atat, iar masina nu era in fata blocului. Grozav a trebuit sa plece! Am inceput s-o sun. Abia la al doilea apel mi-a raspuns.
- Hei scumpo! Scuze ca nu ti-am zis, dar a trebuit sa plec de urgenta. Stii tu seful… m-a trimis sa ma ocup de cativa clienti.
- Sigur mama. Voiam sa-ti spun ca Ana da o petrecere de bun venit pentru mine si chiar trebuie sa ma duc. Te-am anuntat ca sa stii de mine in caz ca vii acasa.
- Eva ma bucur atat de mult ca ai devenit mai responsabila de cand te-ai mutat la acest liceu. Sigur ca poti merge. Doar nu vrei sa-ti ratezi propria petrecere!
- M-am maturizat mama! mi-am aruncat alt zambet in oglinda. Si cat stai de data asta?
- Nu cred ca ne vedem weekendul asta. Daca ai nevoie de ceva, suna-l pe tatal tau. Va veni imediat.
- Mama stii bine ca as prefera sa mor de foame decat sa il chem pe el.
- Daca asa iti doresti. Hai ca am ajuns si nu mai pot vorbi. Ai grija de tine si suna-ma cand ajungi acasa.
