Iubire sau otravă

Sunt doi

Virgil pov

M-am prins că este ceva ce îmi scapă în privința lui Petroniu, ori în privința aceluia care se dă drept PETRONIU. Așa că,l-am așteptat la colț pe cel care se ocupă în lipsa lui de treburi și i-am spus că vreau să discut personal cu fiul lui, cand se va întoarce. Nu a părut că vrea să scape de mine mai repede, din contră, mi-a răspuns că ii va transmite fiului său mesajul meu. După aceea, m-am îndepărtat.

 Am de gând să mă comport precum un bărbat cu adevărat, deși mi-a luat cam mult să înțeleg ce înseamnă bărbăția, în ciuda faptului că am doar treizeci de ani. Aș vrea să fiu înțelept pentru varsta mea, dar știu că încă nu sunt, deși încerc. 

Nu, nu doresc să fiu întunecat, nu doresc să mă pierd și să fiu o povară pentru iubita mea GRETA, care nu mai este a mea,deși a fost. Vreau să o ajut, vreau să mă împac uimitor,nu, cu Petroniu și să-mi fie permis de amandoi să le fiu alături. Poate, mă vor primi. Poate îmi vor înțelege inima. 

Greta are nevoie de mine. Simt că Petroniu singur nu o poate apăra, nu de acel bătăus nemilos. Petroniu are nevoie de întăriri, are nevoie de aliați, iar eu sunt unul dintre ei care se oferă să piară și pe campul de luptă, pentru cauza lor. Nu am mințit cand am spus că mi-aș da viața pentru GRETA. DACĂ ASTA ÎNSEAMNĂ SĂ-L APĂR ȘI PE IUBITUL EI CU PREȚUL VIETII, O VOI FACE FĂRĂ SĂ CLIPESC.GRETA MERITĂ ASTA. GRETA MERITĂ SĂ FIE IUBITĂ ȘI FERICITĂ. MĂCAR SĂ FIU DE FOLOS CU ATAT, DACĂ ÎN REST I-AM OFERIT DOAR SUFERINȚĂ. 

Biata mea perlă, oare cum este în aceste clipe? 

Sunt la aeroport și mă uit de Petroniu, deoarece este afisat că avionul în  care se află a aterizat. Știu că durează, dar în același timp vreau să apară cat mai repede și să-mi accepte rugămintea. În cele din urmă, nu cred că s-a grăbit el, după ce zeci de persoane au trecut prin fața ochilor mei, îl zăresc pe Petroniu cum trage de bagajul de mană și cum se uită la rândul său după cineva. Nu știu dacă sunt eu acela, dar îi fac semn cu mâna și mă recunoaste de la distanță. Spre uimirea mea vine într-un suflet unde mă aflu și îmi zice, după ce își trage șapca peste chip într-un ton slab și precaut : 

-Să căutăm un taxi și să iesim de aici,mai întai. 

-Trebuie să te întreb ceva Petroniu. 

-Mă întrebi, dar musai la aeroport? 

-Nu avem timp de pierdut,am sentimentul că suntem jucati de acea persoană și că timpul e în favoarea lui. 

-E UN BĂRBAT ACELA?se schimbă la chip și ne privim în ochi, deși pare ciudat, un moment. Eu îl aprob fără să deschid gura, m-am epuizat în timpul acesta, iar Petroniu înghite în sec și zambeste traumatizat : 

-SEAMĂNĂ CU MINE,NU? TU AI FOST CUMVA BĂTUT? 

-Da, de el.Am crezut că ești tu, însă nu erai. CHIAR AI FOST PLECAT. 

-Am fost, cum să mint? Faza este că am un frate geamăn, acesta e adevărul! 

-ACELA E FRATE CU TINE? E ȘI MAI GRAV ATUNCI, TIPUL ĂLA NU ARE LIMITE! 

-Știu și eu asta, nu pot să cred că Greta nu mi-a spus adevărul! TREBUIA SĂ AFLU DE LA EA, NU DE LA TINE. 

-Petroniu, tare mă tem că ăla a ajuns la ea. DACĂ A AMENINȚAT-O? O CUNOSC PE GRETA,SIGUR A VRUT SĂ TE APERE, SUFERIND ACEASTA. NU O JUDECA IMEDIAT. 

-Virgil,nimic nu o să fie ușor dacă fratele meu s-a întors! Așa cum ai zis, CLAUDIU NU ȚINE LA NIMENI, NU VEZI CUM SE COMPORTĂ CU MINE, FRATELE LUI? O SĂ CALCE PESTE TOȚI.