Iubire sau otravă

Dezlănțuirea furtunii - part II

Virgil pov

Nu mi-a venit să cred în momentul în care am auzit ce nenorocire a avut loc. Greta și cu Flavian erau terminati cand am ajuns la spital, eu am fost anunțat de NATASHA, care la randul său era împreună cu aceștia. NU ȘTIU CU CINE NE-A LĂSAT,ORI LA CINE FIUL, DAR E PARTEA A DOUA. 

Natasha încerca să-i spună lui FLAVIAN să fie tare, că doctorul încă nu a iesit, că va scăpa fratele lui PETRONIU cu viață și Greta stătea lipită de perete cu lacrimi în ochi și pe chip, de parcă nu auzea nimic și era pierdută în alte lumi.

 Am fugit fără să mai judec spre Greta și am tras-o în brațele mele protector, uitand că NATASHA era cu privirea pe mine și că nu trebuia să mă port astfel în prezența sa. Greta nu a părut surprinsă, doar a suspinat lipită de mine și a început să plangă mai tare. I-am auzit vorbele, căci mi-a zis pe un ton sfarșit : 

-DACĂ ÎȘI PIERDE FRATELE DIN VINA MEA? M-A APĂRAT PE MINE. 

-Nu va pieri, nu o lua înainte. DOAR AI RĂBDARE, TE POȚI LINIȘTI? O întreb îngrijorat și scot din buzunar un pachet de servetele, pe care Greta îl apucă fără să-mi mulțumească, ori să-mi spună că se va calma. Se depărtează de mine cu mana la cap și cu pachetul la ea, dar nu REUȘESC să o urmez fiindcă Natasha își drege vocea iritată : 

-VIRGIL! DIN CATE ȘTIU, AR TREBUI SĂ RĂMAI CU NOI. 

-Cum pot să vă ajut,NATASHA? ȘI GRETA ARE NEVOIE DE CINEVA. 

-Are nevoie, dar nu uita că trebuie să vorbim cu FLAVIAN. 

Flavian ne aude normal, poate este șocat, dar nu e prost și își ridică privirea încruntat : 

-Ce să vorbiti cu mine? 

-Flavian, la ce reacție ai, cred că e cazul să-mi spui adevărul. CE ESTE ÎNTRE TINE ȘI PERSOANA DIN SALON? 

-Ce poate să fie NATASHA? TU NU AI FOST ACOLO! S-A PURTAT CA UN EROU ȘI UITE CĂ E IN SPITAL. SIGUR CĂ MĂ CONSUM. 

-FLAVIAN, CAT MAI CONTINUI SĂ MĂ MINTI? FIE, NU VREI SĂ SPUI, ATUNCI DOAR ASCULTĂ. FIUL NOSTRU ESTE AL LUI VIRGIL,DE FAPT. NU EȘTI TATAL LUI BIOLOGIC ȘI NU COMPLICA SITUAȚIA, DOAR ACCEPTĂ SĂ-L CRESC LANGĂ TATĂL LUI ADEVĂRAT! 

-Tu îți bati joc de mine? ridică el vocea și se smuceste furios, iar NATASHA se dă în spate speriată și mă decid să intervin : 

-Suntem la spital, nu poți face un scandal aici. 

-TU SĂ TACI! AI IMPRESIA CĂ VOI ACCEPTA ASTA? EU SUNT TATAL LUI, EU! IL IUBESC ȘI NU VOI RENUNȚA LA EL NICIODATĂ! 

-FLAVIAN, NU TE POȚI ATINGE DE COPILUL MEU, CAND UMBLI CU TIPI IN PRIVAT! zbiară și Natasha la el, rănită la culme și FLAVIAn se uită suferind spre aceasta, 

de parcă i-a tras o palmă peste față,

de parcă l-a împins într-o prăpastie : 

-Natasha, nu am vrut să se ajungă la asta! 

-Nu mai veni cu scuze la mine! Nici măcar nu stai de copil. TU CREZI CĂ NU AM OBSERVAT? EL ARE NEVOIE DE UN TATĂ, TU FUGI DE MICUT! NU EȘTI UN EXEMPLU DE URMAT, NU POT SĂ-TI PERMIT SĂ-I DISTRUGI VIAȚA FIULUI MEU! 

-Poate am făcut greseli, dar îl iubesc! L-am recunoscut, e pe numele meu. 

-Nu,FLAVIAN, NU merge așa. O SĂ VEZI DACĂ FACEM TESTUL CĂ NU EȘTI TU, TATAL LUI. EU AM GRESIT CĂCI NU ȚI-AM SPUS. AM CREZUT CĂ ÎI VEI ȚINE LOCUL LUI VIRGIL, CĂ EȘTI MAI BUN DECAT VIRGIL. M-AM ÎNȘELAT. NU EȘTI, AI DECAZUT, EU NU MAI ȘTIU CE SĂ CRED DESPRE TINE.